Banca Centrală a Germaniei preconizează stagnarea economiei în actualul trimestru

Germania, motorul economiei europene, va stagna în actualul trimestru, a estimat luni Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank), transmit Reuters şi AP.

În perioada aprilie-iunie 2023, PIB-ul a stagnat, după scăderile din precedentele două trimestre, Germania fiind afectată de preţul ridicat al energiei, creşterea costurilor de împrumut şi slăbiciunea economiei Chinei, partenerul comercial cheie.

Luna trecută, FMI avertiza că Germania va fi singura economie majoră care se va contracta anul acesta, chiar dacă şi economia globală va avea o evoluţie slabă, în contextul majorării dobânzilor şi al inflaţiei ridicate.

În raportul lunar al Bundesbank nu se constată o îmbunătăţire a situaţiei economiei Germaniei: "În trimestrul trei din 2023, PIB-ul Germaniei va rămâne probabil nemodificat".

Cheltuielile private vor continua să se redreseze, în urma situaţiei stabile a pieţei forţei de muncă, a majorării salariilor şi a reducerii inflaţiei, în timp ce producţia industrială va rămâne probabil la un nivel redus din cauza scăderii cererii externe, iar costurile de finanţare ridicate vor afecta în continuare investiţiile, apreciază Banca Centrală a Germaniei.

Instituţia estimează că inflaţia de bază a atins probabil nivelul de vârf dar presiunile asupra preţurilor se atenuează prea lent şi este în creştere riscul ca inflaţia să depăşească 2%.

În ultimii doi ani, băncile centrale au luat măsuri pentru a contracara inflaţia ridicată dar există temeri că stadiul final al reducerii preţurilor de la 3% la 2% ar putea fi mai dificil de realizat decât s-a estimat.

Germania va analiza la microscop investițiile străine. Ce ascund noile măsuri

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, vrea să înăsprească procedura de examinare a investiţiilor străine cu o nouă lege al cărei obiectiv va fi consolidarea securităţii economice, conform unui document al ministerului consultat de Reuters.

Eforturile vin în condiţiile în care autorităţile de la Berlin cer companiilor să-şi reducă dependenţa de China, iar Executivul verifică dacă actualul set de reglementări este suficient pentru a încuraja aceste politici.

De asemenea, eforturile reflectă politicile mai extinse ale Occidentului de a-şi reduce dependenţa strategică de China - pe care autorităţile o numesc "de-risking" (reducere a riscurilor), pe fondul sporirii temerilor legate de extinderea Chinei în regiunea indo-pacifică şi posibile perturbări ale lanţurilor de aprovizionare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.