Blackout. Germanii sunt învățați cum să se descurce fără curent

În acest context, un număr din ce în ce mai mare de germani au început să facă cursuri pentru a învăţa cum să acţioneze dacă se găsesc într-o situaţie de pană de curent.

"Dacă se opreşte alimentarea cu electricitate atunci nimic nu mai funcţionează. Şi trebuie să înţelegem ce înseamnă cu adevărat această expresie", a spus Birgitt Eberlin, instructoare care lucrează pentru organizaţia caritabilă Workers' Samaritan Federation (ASB).

În aceste situaţii, sarcini simple, precum gătitul mâncării, hidratarea sau îngrijirea animalelor de companie sau sunatul la uşa vecinului devin o provocare.

De aceea, organizaţiile caritabile din Germania au început să ofere cursuri gratuite cu privire la acest subiect, în numele BBK, Oficiul Federal pentru Protecţie Civilă şi Asistenţă în caz de Dezastre.

La sediul organizaţiei caritabile Workers' Samaritan Federation (ASB), de la marginea Berlinului, Birgitt Eberlin le explică cursanţilor săi elementele de bază, inclusiv faptul că trebuie să aibă pregătite lumânări, chibrituri şi lămpi, după care stinge lumina şi restul cursului se derulează la lumina lumânării.

"Cu trei generaţii în urmă, oamenii ştiau ce înseamnă viaţa fără electricitate. Acum ne dăm seama că abia putem funcţiona fără electricitate", spune Albrecht Broemme, fost pompier la Berlin care a fost rechemat de la pensie pentru a ajuta la punerea la punct a infrastructurii pentru pandemie, iar ulterior pentru sosirea refugiaţilor ucraineni.

Agenţia federală pentru reţele din Germania a avertizat că există posibilitatea raţionalizării gazelor naturale la iarnă, după ce Rusia a redus livrările de energie spre Germania, ca urmare a invadării Ucrainei.

Cu toate acestea, în condiţiile în care depozitele de gaze sunt aproape pline şi vremea este neobişnuit de caldă pentru această perioadă a anului, Germania speră să evite penele de curent neanunţate. 

Citește și Mircea Coșea explică cine are interesul ca România să NU intre în Schengen

Mircea Coșea a declarat că: Din punctul meu de vedere, nu ne mai putem baza pe faptul că eforturile pe care noi le facem vor fi apreciate în așa fel încât Olanda sau alte țări vor spune ”Da România merită să fie în Schengen!”. Nu! Intrarea României și a Bulgariei în Schengen au devenit probleme globale, cel puțin euroglobale. Lucrurile s-au schimbat foarte mult de vreo câteva luni de zile. Intrăm dintr-o economie de model neoliberală într-o economie de război, care presupune cu totul alte reguli. Or, în condițiile de față, Europa nu se deschide, Europa se închide. Deschiderea Europei prin trecerea în Schengen a acestor două țări ar fi fost o deschidere din punct de vedere al tot ceea ce înseamnă piață. Nu! Europa se închide. De ce? Pentru că apar niște elemente care, după părerea mea, în viitoarele săptămâni, poate chiar și mai curând, vor lua și o formă diplomatică. Și anume, multe contacte diplomatice pe care România le are, vor arăta că aproape toată lumea e favorabilă intrării României în Schengen, dar vor apărea niște condiții care vor întârzia lucrurile. Aceasta întârziere e necesară pentru că au apărut niște lucruri neclare în legătură cu Ucraina. Ceea ce se credea nu s-a realizat, și anume alegerile din Statele Unite ale Americii au mers pe o linie care unii o așteptau ca fiind închisă”, a explicat profesorul Mircea Coșea.

Economistul a mers mai departe în analiza sa și a explicat că: ”În Europa avem anumite forțe care înțeleg efectul războiului din Ucraina ca pe niște elemente care le victimizează colateral, și aici mă refer la Italia, la Suedia, la Ungaria, la Grecia. Și atunci România și Bulgaria vor fi puțin amânate. De ce e nevoie? E nevoie ca această graniță, cum spuneați dumneavoastră, cea mai lungă pe care noi o avem cu un război adevărat”, a punctat economistul și a continuat spunând că: ”Și aici sunt de acord cu domnul Chirieac. E un război adevărat! Al Treilea Război Mondial, dar care este total diferit de cel care a fost până acum. Da, e un război, aduce în fața Europei niște probleme pe care le poate rezolva și prin neintrarea în Schengen a României și Bulgariei, adică un filtru mai puternic în această fază. Este pericolul iminent al unui flux de emigrație fantastic în viitoarele luni. 2024 este, conform analizelor occidentale, ca fiind un an în care migrația se va dezlănțui pentru că apar niște lucruri care în Ucraina nu se rezolvă, s-ar putea să apară alte conflicte în zona, în zona caucaziană, s -ar putea să apară un conflict Israel-Iran. În sfârșit, sunt lucruri care nu mai pot fi controlate din punct de vedere al migrației. Și atunci, un Schengen aici e un filtru, nu e o mare barieră, dar, e un filtru de care se bucură o țară ca Ungaria, care nu-i de acord cu nicio migrație, de care se bucură noul guvern italian, care e total împotriva migrației, Suedia, care până acum era foarte neutră din acest punct de vedere, dar care este acum foarte reactivă și, paradoxal, chiar și Grecia”, a mai arătat profesorul de economie Mircea Colea.

Analistul a mers mai departe și a explicat că: Al doilea lucru important este mutarea conflictului pe termen lung în Marea Neagră. Asta e o realitate, suntem aici nu avem ce face. Marea Neagră înseamnă porturi, înseamnă trafic de mărfuri, înseamnă .... Citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.