Bloomberg. Extrema dreaptă austriacă conduce în sondaje. Inflația și corupția erodează curentul principal

Aproximativ 29% dintre respondenți au declarat că ar vota pentru Partidul Libertății, potrivit unui sondaj realizat de institutul de sondaje Market și publicat de ziarul Der Standard. Această cifră este în creștere față de 21%, cât s-a înregistrat într-un sondaj similar din august. Prin comparație, 27% dintre alegătorii din sondajul Market au declarat că ar susține socialiștii și 21% au spus că ar susține Partidul Popular al cancelarului Karl Nehammer.

Sprijinul pentru Partidul Libertății se află acum la cel mai ridicat nivel din 2017, în același an în care Sebastian Kurz a devenit lider al Partidului Popular și a cucerit alegătorii cu politici populiste. Austria urmează să organizeze alegeri în a doua jumătate a anului 2024. 

Cancelarul Karl Nehammer, care încearcă să reproducă abordarea dură a lui Kurz în ceea ce privește imigrația, a blocat săptămâna aceasta decizia UE care ar fi extins spațiul Schengen, spațiul european fără control la frontieră, pentru a include România și Bulgaria. O serie de anchete de corupție, majoritatea legate de perioada în care Kurz a fost la putere, au afectat popularitatea partidului său.

Partidul Libertății a criticat eforturile guvernului de a tempera impactul inflației și sprijinul UE pentru Ucraina în războiul său împotriva Rusiei. Partidul Socialist, care încă se află pe primul loc în sondajele concurente, a fost afectat de certuri cu privire la cine ar trebui să îl conducă la următoarele alegeri.

Cele cinci cerințe ale Austriei

La viitorul summit UE de la Bruxelles va fi discutată şi tema azilului, au convenit cancelarul austriac Karl Nehammer şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit informaţiilor aflate de cotidianul austriac Die Krone.

Acesta scrie, în ediţia de marţi, că Austria va prezenta cinci condiţii ce ar trebui implementate de urgenţă la nivel european:

- Comisia Europeană ar trebui să plătească pentru intervenţiile poliţiei în străinătate ce vizează combatarea migraţiei ilegale. Totodată, ţările de la graniţele externe trebuie sprijinite suplimentar în ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu mijloace financiare pentru viitoare proiecte de infrastructură (de exemplu, un gard la graniţa Bulgariei cu Turcia);

- Comisia Europeană ar trebui - similar cu directiva privind expulzările - să elaboreze o ''directivă privind returnarea'';

- Procedurile de azil în state terţe sigure vor trebui facilitate - un model precum cel urmat de Danemarca şi Marea Britanie;

- Statutul de protecţie pentru persoanele vinovate de infracţiuni trebuie să poată fi mai uşor revocat;

- Comisia Europeană trebuie să înfiinţeze şi să finanţeze un proiect-pilot pentru proceduri de azil rapide la graniţele externe ale UE.

Potrivit Die Krone, guvernul austriac a asigurat deja, ''printr-o serie de alte măsuri, că frânele împotriva azilului funcţionează şi că presiunea azilului se reduce în Austria''.

A fost adusă în discuţie cooperarea cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, prin care s-a pus capăt liberalizării vizelor pentru cetăţenii tunisieni şi, de asemenea, cea pentru indieni urmează să fie oprită la sfârşitul anului.

De asemenea, a fost anunţată deja o operaţiune comună de poliţie cu Ungaria, denumită ''Operaţiunea Fox''. Se prevede că migranţii ilegali ar trebui să nu mai ajungă deloc în Austria.

Prin veto-ul surprinzător faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen se doreşte şi creşterea presiunii asupra Comisiei Europene pentru a combate mai puternic migraţia ilegală, mai scrie Die Krone. În România, mai ales, s-a pornit o adevărată furtună împotriva opoziţiei Austriei şi există în diverse media critici puternice, iar ministrul de interne Lucian Bode l-a acuzat pe omologul său austriac Gerhard Karner că şi-a încălcat cuvântul, adaugă cotidianul austriac.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.