BNR, raport privind riscurile la adresa stabilității financiare a României. Deteriorare îngrijorătoare a echilibrelor macroeconomice

"Principalele riscuri la adresa stabilității financiare din România au rămas la niveluri ridicate, relativ similare comparativ cu Raportul anterior și cu evaluările de risc la nivel european, în condițiile menținerii unor incertitudini multiple la nivel global, atât ca urmare a escaladării tensiunilor geopolitice și a intensificării conflictelor armate, cât și pe fondul unui an electoral important pe plan internațional, de natură a modifica mix-ul de politici implementate la nivelul principalelor economii ale lumii. Pe plan intern, creșterea activității economice s-a menținut la niveluri moderate, iar adâncirea deficitelor gemene rămâne cel mai important factor de risc. 

În acest context, cele mai importante două riscuri sistemice, clasificate la nivel sever, sunt: i) incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, perspectiva fiind de accentuare a acestora în perioada următoare și ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Celor două riscuri sistemice de nivel sever li se adaugă alte două riscuri sistemice, de nivel moderat, respectiv: i) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și ii) riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare", se arată în raportul BNR.

"Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne continuă să reprezinte unul dintre principalele riscuri sistemice la nivel național"

"Datele aferente primei părți a anului 2024 indică o adâncire a deficitelor gemene comparativ cu Raportul anterior, iar așteptările sunt ca România să înregistreze la sfârșitul anului printre cele mai mari deficite (fiscale și de cont curent) la nivel european, reflectând atât factori de natură structurală, cât și conjuncturali.

Riscurile asociate deficitelor gemene pot fi accentuate de nivelul în creștere al datoriei suverane, precum și al datoriei externe. Totuși, corectarea acestor dezechilibre este importantă pentru a atenua riscurile la adresa stabilității financiare, atât pe termen scurt – pentru a preveni erodarea încrederii investitorilor, reducând astfel riscurile asociate primei de risc suveran și potențiale presiuni asupra cursului de schimb – cât și dintr-o perspectivă mai îndelungată – pentru a spori reziliența la potențiale noi evoluții nefavorabile în actualul context geopolitic.

Pe plan intern, creșterea economică s-a menținut la niveluri modeste, fiind impulsionată în principal de consum și într-o manieră mai redusă de investiții. În cel de-al doilea trimestru al anului curent, ritmul de creștere a activității economice a încetinit la 0,9 la sută în termeni anuali, majorarea semnificativă a consumului (+4,7 puncte procentuale contribuție la creșterea PIB) fiind aproape în totalitate contrabalansată de către evoluția exportului net (-4,5 puncte procentuale contribuție la creșterea PIB). Comparativ cu primul trimestru al anului 2024, creșterea economică a accelerat de la un nivel de 0,1 la sută.

Aportul important al consumului a avut loc în contextul majorării veniturilor disponibile reale, pe fondul creșterii salariilor nominale și a pensiilor, în paralel cu continuarea procesului dezinflaționist, dar și al așteptărilor de creștere în continuare a veniturilor reale. Totodată, această dinamică a fost susținută și de îmbunătățirea încrederii consumatorilor și de relaxarea standardelor de creditare de către bănci, ce au contribuit la accesarea de credite noi de consum, în special pentru achiziționarea bunurilor de folosință îndelungată și semidurabile. Aceste evoluții au condus la majorarea volumului importurilor de bunuri și servicii (+6,2 la sută în T2 2024 față de T2 2023), contribuind astfel la accentuarea dezechilibrului extern.

Riscurile la adresa stabilității financiare dinspre poziția externă se mențin la niveluri importante, România înregistrând cel mai mare deficit de cont curent la nivelul UE. În cel de-al doilea trimestru al anului 2024, deficitul de cont curent a fost de 9,1 la sută în PIB, în deteriorare comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior (7,1 la sută în PIB în T2 2023)", explică BNR în raportul care poate fi citit, integral, aici.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.