BNR estimează că inflaţia va începe să scadă uşor, în ultimele luni ale anului 2022

Inflaţia ar urma să scadă uşor, în ultimele luni ale acestui an, potrivit estimărilor Băncii Naţionale. Cu toate acestea, un nou vârf al preţurilor ar putea să ne afecteze în primăvara anului viitor, dacă guvernul nu va prelungi plafonarea tarifelor la energie electrică şi gaze, după aprilie 2023, a avertizat, la Radio România Actualităţi, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

Dan Suciu: "Vârful nostru de inflaţie, estimat în cursul lunii iunie-iulie, se împinge cumva spre trimestrul al treilea. După care, probabil, vom intra într-un proces uşor dezinflaţionist, pentru că mai există o necunoscută şi anume ce se va întâmpla cu plafonarea preţurilor la energie. Deci vom avea două scenarii, unul care ţine cont de plafonări şi care, atunci, va indica un uşor proces dezinflaţionist, care va începe spre finalul anului şi va continua încet, la un ritm redus, pe tot parcursul anului viitor. Dacă nu vom avea o continuare a plafonării, procesul va fi întrerupt în cursul lunii aprilie printr-un nou, mic, puseu inflaţionist, apoi urmează să vedem ce se mai întâmplă."

Purtătorul de cuvânt al BNR a mai explicat că inflaţia din România este de fapt una de import adusă de creşterea globală a preţurilor la energie şi combustibili, transmite Rador.

Citeşte şi: Oficial BNR spune ce ne așteaptă: Riscurile rămân, din păcate, aceleaşi

Oficialii Băncii Naţionale a României spun că inflaţia va continua să crească până la mijlocul acestui trimestru, însă într-un ritm vizibil încetinit faţă de cel de până acum. În context, Banca Naţională a majorat dobânda cheie cu un punct procentual până la 4,75%, în încercarea de a tempera creşterea preţurilor. Din perspectiva Băncii Centrale ce indică acum evoluţiile la nivel economic? De unde provine incertitudinea şi care sunt riscurile pentru România? Dan Suciu a răspuns la aceste întrebări într-un interviu pentru postul Radio România Actualități. 

”Din păcate, surse foarte mari de incertitudine şi, implicit, de riscuri. Am menţionat acest lucru şi în trimestrul trecut şi, din păcate, tot ce menţionăm ca riscuri în parte sau tot ce menţionam ca riscuri s-a şi împlinit. Am avut în continuare creşteri la preţurile la energie şi la combustibili, care s-au răsfrânt la rândul lor asupra alimentelor procesate şi, în consecinţă, prognoza noastră, care vedea un vârf al inflaţiei în aceste luni, se mai împinge cu încă un trimestru cel puţin. Riscurile rămân, din păcate, aceleaşi. Sunt legate de preţurile la energie şi de efectele în lanţ pe care le determină conflictul din Ucraina, cu toate consecinţele de rigoare în plan economic. Nu vedem la acest nivel ca riscurile să se diminueze. Sperăm să nu se mai întâlnească la nivelul maximal, aşa cum s-au întâlnit în lunile trecute. Şi speranţa e legată de faptul că măcar am avut o diminuare a creşterii inflaţiei, a ritmului de creştere a inflaţiei în această perioadă. Dar direcţia, din păcate, e aceeaşi”, a insistat oficialul BRN.

Majorarea dobânzii cheie

Referindu-se la majorarea dobânzii de politică monetară cu un punct procentual, Dan Suciu a explicat că această manevră a BNR ”arată o preocupare majoră şi o dorinţă fermă de a găsi cele mai bune soliţii pentru a tempera inflaţia, pentru că asta este marea problemă. Şi principalul instrument prin cae se poate tempera inflaţia este dobânda. Creşterea costurilor banilor, sau a valorii banilor, dacă vreţi. Prin majorarea dobânzii se încearcă temperarea acestei presiuni inflaţioniste, care, însă, din păcate, revin cu această afirmaţie, este de provenienţă externă, adică e cauzată inflaţia în principal de preţurile la energie şi combustibili, care sunt pe plan internaţional. În consecinţă, inflaţia este mai degrabă rezultatul unui proces de import de inflaţie. Importăm aşadar inflaţie, vine de afară, mai puţin are cauze interne. Ceea ce se reuşeşte prin politicile monetare să se facă este să se mai tempereze acest transfer al preţurilor dinspre energie spre produsele alimentare, adică o componentă relativ mai redusă din inflaţie, care poate fi relativ temperată prin creşterile de dobândă. De aceea asistăm la acest proces, în acest moment.

O chestiune care se va tranșa la începutul anului viitor

Întrebat în legătură cu estimările Băncii Naţionale pentru perioada următoare, purtătorul de cuvânt al instituției a spus: ”Am sugerat şi în comunicatul de presă şi în conferinţa de presă pe care a ţinut-o guvernatorul Mugur Isărescu faptul că vârful nostru de inflaţie, estimat, cum spuneam, în cursul lunii iunie-iulie, se împinge cumva spre trimestrul al treilea, după care, probabil, vom intra într-un proces uşor dezinflaţionist, uşor o spun dezinflaţionist, pentru că mai există o necunoscută, şi anume. ce se va întâmpla cu plafonarea preţurilor la energie. Asta, în prima parte a anului viitor, va trebui să se tranşeze această chestiune, să ştim dacă continuă plafonările, dacă nu continuă plafonările la preţ, pentru că ele, evident, vor prezenta componenta locală a unui eventual puseu inflaţionist, dacă acest lucru se va produce. Deci, vom avea, probabil, două scenarii: unul care ţine cont de plafonări şi care atunci va indica un uşor proces dezinflaţionist, care va începe spre finalul anului şi va continua încet, însă, la origini redus, pe tot parcursul anului viitor; dacă nu vom avea o continuare a plafonării, procesul va fi întrerupt în cursul lunii aprilie printr-un nou mic puseu inflaţionist şi, apoi, urmează să vedem ce se mai întâmplă. Sperăm, că există deocamdată semnale că plafonarea preţurilor la energie va continua şi după aprilie anul viitor, dar e o decizie guvernamentală pe care nu o putem noi anticipa şi nici impune”, a precizat Dan Suciu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.