BNR și ASF devin organisme de colectare a datelor. Care este scopul și unde trimit informațiile

Guvernul are pe ordinea de zi, în ședința de joi, 11 decembrie 2025, un proiect de lege care va schimba modul în care sunt publicate și accesate informațiile financiare în România. Documentul pune în practică o decizie a Uniunii Europene de a crea un portal unic, valabil pentru toate statele membre, unde vor fi centralizate date despre bănci, investiții, obligațiuni și instituțiile care le supraveghează.

În expunerea de motive, Ministerul Finanțelor explică faptul că România este obligată să introducă aceste modificări până la începutul anului viitor, altfel riscă sancțiuni europene. Directiva ESAP, așa cum se numește noul cadru european, a fost adoptată la Bruxelles anul trecut și impune aceleași reguli tuturor statelor din UE. 

Un fel de „ghișeu unic” european pentru informații despre bănci și investiții

În esență, legea urmează să pregătească terenul pentru un sistem care va deveni activ din 2030. Atunci, orice informație pe care băncile, instituțiile de investiții sau autoritățile de supraveghere sunt obligate să o facă publică va ajunge automat și într-o bază de date europeană gestionată de ESMA, autoritatea de supraveghere a piețelor financiare.

Pentru utilizatori – fie ei investitori, jurnaliști, firme sau persoane interesate – asta înseamnă acces rapid, într-un singur loc, la date care astăzi sunt răspândite pe zeci de site-uri ale instituțiilor naționale.

Legiuitorul european a gândit acest sistem ca pe o modalitate de a crește transparența în sectorul financiar, dar și de a sprijini firmele mici și mijlocii, care ar avea astfel o vizibilitate mai mare în fața investitorilor.

Cine va colecta datele în România

BNR și ASF vor juca un rol esențial. Ele devin, oficial, instituțiile care strâng toate informațiile ce trebuie trimise către portalul european.

În practică, asta înseamnă că băncile, societățile de investiții și alți emitenți vor transmite mai întâi datele către Banca Națională sau către ASF, iar aceste instituții le vor urca în sistemul UE.

Și Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială – o structură mai puțin cunoscută publicului, dar importantă pentru stabilitatea financiară – va trebui să publice pe aceeași platformă informațiile macroeconomice pe care le face publice. 

Instituțiile financiare trebuie să își actualizeze sistemele informatice

Un efect practic al acestei legi este că băncile, firmele de investiții și ceilalți jucători din piață vor fi nevoiți să își modernizeze sistemele IT. Datele nu vor mai putea fi publicate oricum, ci într-un format care poate fi citit și prelucrat automat – altfel spus, într-un limbaj pe care „îl înțelege” și sistemul european.

Expunerea de motive spune clar că aceste ajustări cad în sarcina entităților supravegheate și că vor implica proceduri noi și software adaptat. 

Legea a fost postată încă din septembrie pe site-ul Ministerului Finanțelor, unde a stat în consultare publică. Asociația Română a Băncilor a trimis observații pe marginea textului. Urmează avize de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Economic și Social.

Autoritățile precizează că actul nu are impact asupra bugetului de stat și că modificările se fac doar pentru a aduce legislația românească în linie cu cea europeană. 

De ce contează această lege

Pentru publicul larg, schimbarea poate părea tehnică, dar efectele se vor simți în timp: datele despre bănci, obligațiuni, investiții și deciziile autorităților vor putea fi accesate mai ușor și, mai ales, într-un singur loc.

Pentru investitori și analiști, legea înseamnă o piață mai transparentă și un acces mai simplu la informații esențiale. Pentru instituțiile financiare, înseamnă obligații noi, clare și un calendar ferm – din 2030, publicarea datelor se va face automat către Bruxelles.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.