Bogdan Chiriţoiu: Metroul din Bucureşti este un monopol lipsit de orice control

"Mă bucur că văd în ultima vreme un număr de greve, cum ar fi cele din minerit, de la huilă, greve la mineritul de uraniu, greva de la metrou de la sfârşitul săptămânii trecute, toate astea sunt semne că ceva se mişcă în economia noastră şi că Guvernul ia măsuri să închidă din problemele pe care le ducem cu toţii în spinare de mai mulţi ani", a arătat Chiriţoiu.

Bogdan Chiriţoiu: Actuala Lege a RCA are HIBE

În opinia sa, grevele sunt nişte simptome ale faptului că există o problemă şi că organismul politic luptă cu ea.

"Ceea ce este un lucru bun, că încercăm să rezolvăm aceste probleme care s-au acumulat de mulţi ani. Trebuie soluţii care să ţină cont de problemele sociale şi de datoria statului de a oferi alternative oamenilor, pentru că nu e ok să punem populaţia să plătească taxe ca să susţinem activităţi teoretic economice, pentru că nu este o activitate de binefacere, ci una economică, iar sarcina ei este să genereze un plus. Însă multe companii de stat nu generează niciun plus, ci generează minusuri, ceea ce este contrar ideii de activitate economică şi de economie de piaţă şi este împotriva interesului nostru naţional. În loc să consumăm banii pe care îi luăm de la oameni pe autostrăzi, pe spitale, şcoli, îi dăm pentru companii care distrug valoare, care cauzează pierderi", a continuat el.

Potrivit acestuia, Consiliul Concurenţei a aprobat noul contract din Metrorex şi Ministerul Transporturilor privind acordarea subvenţiilor doar cu condiţia realizării unei analize a costurilor.

"Problema la metrou este că e un monopol lipsit de orice control. Oamenii ăia, până acum, puteau să-şi pună orice costuri credeau ei, nimeni nu le limita costurile, ce salarii credeau ei, rezulta o notă de plată şi se duceau cu nota de plată la stat. Nu creşteau (preţurile - n.r.) ca să nu supărăm populaţia şi atunci gaura asta, care era nelimitată, era prezentată statului, iar statul o plătea. E un fel de a spune că statul o plătea, că statul nu are niciun ban al lui, statul nu poate să plătească decât luând din banii cetăţenilor", a subliniat preşedintele Consiliului Concurenţei.

El consideră că este o ironie faptul că metroul din cel mai bogat oraş al ţării este plătit din banii populaţiei din întreaga ţară.

"Deci restul de 18 milioane de români plătesc ca cei mai bogaţi români, bucureştenii, să aibă metrou. Şi dacă ar fi fost plătit doar de către bucureşteni, nu şi de restul României, tot nu e în regulă să am o companie care doar vine cu note de plată. Şi nu există un control al acelor costuri", a precizat Chiriţoiu.

Acesta a recomandat comparaţia cu metrouri din alte ţări.

"Metroul de la noi trebuie să se compare cu alte metrouri, să vedem care sunt cheltuielile la noi, ţinând cont de costurile de la noi şi de preţul forţei de muncă din România. Deci trebuie să vedem care sunt costurile rezonabile. Să existe o metodologie de calcul în care spunem cam cât ar trebui să coste călătoria cu metrou şi, în fine, este o decizie politică cât luăm din bilete şi cât plătim ca subvenţie, dar măcar costul acesta total, cât consumă compania, nu poate fi nelimitat, trebuie să existe o metodologie clară de estimare a costurilor rezonabile", a susţinut Chiriţoiu.

Totodată, Consiliul Concurenţei a cerut separarea activităţii de servicii publice de metrou şi şi cea de activităţi comerciale, pentru a exista o evidenţă separată a lor, a adăugat el.

Circulaţia trenurilor de metrou a fost blocată vineri, 26 martie, de un protest spontan al unor reprezentanţi ai sindicatului USLM în staţia Piaţa Unirii, aceştia coborând în tunel, pe calea de rulare, şi împiedicând pornirea la timp, conform programului normal, a trenurilor de pasageri. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.