"Ca să fie foarte clar pentru toată lumea, Consiliul Naţional al IMM-urilor susţine creşterea salariului minim la 3.000 lei, ca să nu mai existe discuţii în acest sens. Ba să ştiţi că, de-a lungul timpului, îi văd aici pe partenerii de dialog social, din păcate noi am fost mai curajoşi în susţinerea creşterii salariului minim pe economie de multe ori şi am fost parteneri serioşi în acest sens, pentru că înţelegem nevoile angajaţilor", a spus Jianu la lansarea Cartei Albe a IMM-urilor pentru anul 2022. 

Explicații 

Potrivit acestuia, cel mai bine ar fi ca majorarea să aibă loc după finalizarea iernii. "Dar cu câteva condiţii, legate intrinsec de ce se întâmplă cu energia şi cu costurile, pentru că dacă vor fi mari costurile nu ştiu cine va mai putea creşte salariile după o iarnă extrem de grea. Am venit cu propunerea ca, poate majorarea salariului minim să nu aibă loc de la 1 ianuarie, ci să ieşim din iarnă şi să-l creştem după lunile de iarnă şi să ne asumăm cu toţii, după, această creştere", a susţinut reprezentantul IMM-urilor.

Despre taxe și impozite

O altă propunere a CNIPMMR este reaşezare a taxelor şi a impozitelor, dar menţinerea contribuţiilor la nivelul salariului actual. "Să ajungă efectiv mai mulţi bani în mână la angajaţi", a subliniat Jianu. Inflaţia, incertitudinea evoluţiilor viitoare şi birocraţia sunt pe primele locuri în ceea ce priveşte dificultăţile cu care se confruntă IMM-urile din România, a afirmat, joi, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Potrivit Cartei, întreprinzătorii investigaţi au indicat că în perioada actuală se confruntă cu inflaţia (semnalată de 45,82% dintre firme), incertitudinile evoluţiilor viitoare (43,36%), birocraţia (40,90%), calitatea slabă a infrastructurii (33,43%), concurenţa neloială (33,33%), corupţia (32,06%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (31,76%), fiscalitatea excesivă (31,56%), costurile ridicate ale creditelor (30,09%), pregătirea şi menţinerea personalului (29,30%), scăderea cererii interne (28,42%), aprovizionarea cu materii prime (27,83%), neplata facturilor de către instituţiile statului (27,63%), instabilitatea relativă a monedei naţionale (26,84%).

A crescut numărul optimiștilor

"Faţă de anul trecut, dificultăţile întâlnite de antreprenori s-au schimbat. Inflaţia este principala dificultate, incertitudinile şi birocraţia. Anul trecut, incertitudinile erau pe primul loc, era pandemie, urmate de scăderea cererii interne şi găsirea şi menţinerea personalului", a spus Jianu.

De asemenea, studiul de anul acesta arată o creştere mare a celor care estimează o creştere favorabilă. Dacă anul trecut doar 7% erau optimişti, anul acesta ponderea lor este de 21%. "Totodată, constatăm o creştere a apetenţei pentru accesarea fondurilor europene: 7 din 10 companii vor să atragă astfel de fonduri. În plus, anul trecut, peste jumătate dintre companii se autofinanţau. Acum ponderea lor este sub 40%, practic 6 din 10 firme apelează la o formă de finanţare", a mai spus Jianu.

Preşedintele CNIPMMR a mai spus că antreprenorii sunt extrem de îngrijoraţi de costurile cu energia, iar mesajul este ca măsurile pe care le ia Guvernul să aibă în vedere un echilibru în ceea ce priveşte dezvoltarea ulterioară. 

Citește și Popa (BNR): În România situația nu este bună, dar e mai bună decât la alții

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.