Câte bombe nucleare există la nivel mondial. Unde se află și care este cea mai puternică

În 1967, Statele Unite dețineau 31.225 de arme nucleare, potrivit Homeland Security Newswire. La momentul prăbușirii Uniunii Sovietice, în 1991, aproximativ "35.000 de arme nucleare au rămas în mii de locații pe o vastă suprafață continentală eurasiatică ce se întindea pe unsprezece fuse orare", potrivit unui raport al Harvard Kennedy School, scris de Graham Allison, analist de securitate națională la această școală. 

În prezent, Rusia afirmă că deține 6.257 de focoase nucleare, în timp ce Statele Unite recunosc că au 5.550, potrivit unei fișe informative publicate în ianuarie de Arms Control Association. Însă această număr redus ”se datorează în principal faptului că au dezmembrat focoase nucleare scoase din uz", a declarat pentru Live Science Sara Medi Jones, militantă la Campaign for Nuclear Disarmament (CND)...

”În fapt a existat o creștere a numărului de focoase desfășurate anul trecut (2021), iar toate cele nouă state cu arme nucleare fie își modernizează, fie își măresc arsenalele", a spus Jones.

"Deși este dificil de știut cu exactitate cum se schimbă arsenalele nucleare, evaluăm că state precum China, India, Coreea de Nord, Pakistan și Marea Britanie, și, posibil, Rusia, își măresc numărul de arme", a declarat Matt Korda, cercetător și manager de proiect pentru Proiectul de informare nucleară de la Federația Oamenilor de Știință Americani (Federation of American Scientists). 

Citește și: Accident nuclear vs. bombă nucleară. Ciuhodaru: Efectele radiațiilor, MAXIME în prima oră

În cât timp pot fi desfășurate bombele nucleare

În ceea ce privește rapiditatea cu care o armă nucleară ar putea fi desfășurată și câte sunt în "alertă maximă", sunt avansate mai multe variante, a declarat Korda. Statele Unite și Rusia mențin o parte din armele lor nucleare în stare de alertă rapidă, ceea ce înseamnă că ar putea fi gata de lansare "în mai puțin de 15 minute", a spus el. Un document din 2015 al Union of Concerned Scientists a estimat că SUA și Rusia aveau fiecare aproximativ 900 de arme în astfel de alerte de tip ultra-rapid. 

Alte țări - inclusiv China, Israel, India și Pakistan - își păstrează armele nucleare în depozite centrale, ceea ce înseamnă că ar trebui să fie scoase și "cuplate la sistemele lor de lansare în caz de criză", a spus Korda. Acest lucru ar putea dura zile sau chiar săptămâni pentru putea fi lansate.

Și alții, cum ar fi Regatul Unit, au arme nucleare "desfășurate în permanență pe submarine cu rachete balistice", dar acestea sunt ținute într-un fel de stand-by și ar avea nevoie de "ore sau zile pentru a fi aduse în stare de pregătire pentru lansare", a spus Korda.
 
Cât de puternice sunt bombele nucleare actuale

Armele nucleare variază în ceea ce privește puterea lor de distrugere. În arsenalul nuclear actual al Statelor Unite, cea mai puternică bombă este B83, care are o putere maximă de 1,2 megatone, ceea ce o face de 60 de ori mai puternică decât bomba lansată asupra orașului Nagasaki, Japonia, în 1945. Potrivit Arhivei Armelor Nucleare, 650 de bombe B83 se află în "serviciu activ".

Citește și: În mijlocul Pacificului se află o bombă cu ceas

Cu toate acestea, capacitatea distructivă a B83 pălește în comparație cu cea mai puternică bombă fabricată vreodată: "Bomba Țarului" a Uniunii Sovietice, care avea o putere de 50 de megatone - de aproximativ 2.500 de ori mai puternică decât arma care a distrus Nagasaki. Tsar Bomba a fost o bombă unică, concepută pentru a demonstra puterea militară a Uniunii Sovietice și, până în prezent, nu a mai fost realizată nicio altă versiune a acestei arme. 

Bombele cu hidrogen, cum ar fi B83 sau Bomba Țarului, utilizează fuziunea nucleară, în timp ce bombele atomice se bazează pe fisiune. În ceea ce privește capacitatea de distrugere, nu există nicio comparație: Bombele cu hidrogen au "potențialul de a fi de 1.000 de ori mai puternice decât o bombă atomică", potrivit unui articol din revista Time și reprodus de către Biblioteca și Muzeul Harry S. Truman. 

O altă distincție cheie este dacă o armă nucleară este clasificată ca fiind "strategică" sau "non-strategică", a mai explicat Korda. 

Armele strategice pot "ajunge de la Moscova la Washington, D.C., în timp ce armele nucleare tactice, non-strategice, au o rază de acțiune mai scurtă", spune Samuel Hickey, analist la Centrul non-profit pentru controlul armelor și neproliferare.

"La suprafață, pare logic să presupunem că armele "non-strategice" au randamente mai mici și că armele "strategice" au randamente mai mari", a declarat Korda într-un e-mail. De obicei așa și este dar nu întotdeauna.

Și chiar și armele cu "randament scăzut" au capacitatea de a fi incredibil de distructive. Noul focos "cu randament scăzut" W76-2 al Statelor Unite, amplasat pe submarin, propus și dezvoltat sub administrația Trump, are un randament de aproximativ 5 kilotone. Prin comparație, bomba "Fat Man", pe care SUA a aruncat-o asupra Nagasaki, a avut o putere de explozie de 21 de kilotone și se estimează că a ucis instantaneu aproximativ 40.000 de persoane. Alte multe mii de oameni au murit ca urmare a efectelor pe termen lung asupra sănătății, cum ar fi leucemia, atribuite direct bombei.

"Nu există nicio modalitate de a folosi o singură armă nucleară fără a escalada o criză și a ucide civili", a declarat Hickey pentru Live Science. "Chiar în luna ianuarie a acestui an, liderii Chinei, Franței, Rusiei, Regatului Unit și Statelor Unite au afirmat împreună că "un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată", deoarece consecințele detonării unei singure arme ar fi catastrofale."

Citește și: Cum a fost OMENIREA la doar câteva minute de APOCALIPSA NUCLEARĂ

Cum și unde sunt depozitate

În timp ce fiecare țară are propriul sistem de depozitare specific, instalațiile de depozitare sunt în general rezistente la explozii și sunt adesea îngropate sub pământ pentru a limita pagubele unei detonări accidentale și pentru a proteja împotriva unui atac.

În Statele Unite, armele nucleare sunt "păstrate sub un sistem de blocare cu combinație criptografică pentru a preveni utilizarea neautorizată", a precizat Hickey. Teoretic, doar președintele are puterea de a autoriza utilizarea lor, dar, potrivit expertului, "dacă codul criptografic este introdus, armele nucleare ar putea fi înarmate în câteva minute". Cu toate acestea, Hickey a confirmat, de asemenea, că aceste arme ar trebui să fie "fixate pe o rachetă sau desfășurate pe un avion" pentru a putea fi lansate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.