Cine intră în Parlamentul Republicii Moldova și ce partide nu au trecut pragul electoral
PAS câștigă detașat alegerile...
CCR acuză Guvernul că a forțat Constituția: angajarea răspunderii, folosită abuziv
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că Guvernul a abuzat de procedura angajării răspunderii prevăzută de articolul 114 din Constituție, asumându-și în mod nejustificat un pachet legislativ complex fără să existe o situație excepțională și fără a permite o dezbatere parlamentară reală. Judecătorii au avertizat că executivul a deturnat sensul unei proceduri excepționale și a afectat rolul fundamental al Parlamentului, transformând o soluție de urgență într-un instrument de ocolire a procesului democratic.
Procedură excepțională folosită ca regulă
CCR a reamintit în motivare că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege este o procedură cu caracter excepțional, permisă doar în situații de urgență care impun adoptarea rapidă a unor măsuri imposibil de realizat prin procesul legislativ obișnuit. Curtea a constatat însă că în cazul legii privind „eficientizarea activității autorităților administrative autonome” – care viza restructurarea ANRE, ASF și ANCOM – nu exista nicio asemenea urgență.
Legea urma să intre în vigoare abia la 1 ianuarie 2026, cu mai mult de trei luni după momentul asumării răspunderii, ceea ce demonstra că Guvernul ar fi putut utiliza oricând procedura parlamentară standard sau chiar ordonanța de urgență. Lipsa caracterului urgent transformă angajarea răspunderii dintr-un instrument de excepție într-o modalitate de a evita controlul legislativ.
Parlamentul, pus pe „linie moartă”
Criticile Curții s-au concentrat și pe modul în care executivul a ales să-și asume răspunderea în fața Legislativului: în aceeași zi, Guvernul și-a angajat răspunderea nu pe o singură lege, ci pe cinci proiecte legislative simultan, ceea ce a eliminat practic posibilitatea unei dezbateri autentice în Parlament.
Citește și: CCR șterge o clauză din legea pensiilor: ”Discriminare fără justificare!”
Judecătorii au subliniat că această practică reprezintă o deturnare a rolului constituțional al Parlamentului, care, potrivit articolului 61 din Constituție, este „unica autoritate legiuitoare a țării”. Prin folosirea excesivă a acestei proceduri, Guvernul a golit de conținut atribuțiile Legislativului și a redus la minimum controlul democratic asupra actului legislativ.
Lipsă de transparență și excluderea dialogului democratic
CCR a atras atenția că angajarea răspunderii asupra unui pachet de legi complexe elimină fazele esențiale ale procesului legislativ – dezbaterile în comisii, amendamentele, audierea instituțiilor afectate și votul parlamentar. Toate acestea sunt mecanisme fundamentale prin care se asigură transparența, calitatea legii și legitimitatea deciziilor.
Ocolirea lor nu doar că afectează echilibrul puterilor în stat, dar subminează încrederea în procesul democratic și creează precedente periculoase prin care executivul își poate extinde competențele în detrimentul Legislativului.
Curtea: o procedură „ocolitoare” nu poate deveni normă
Judecătorii constituționali au reamintit în motivarea deciziei jurisprudența constantă potrivit căreia angajarea răspunderii poate fi folosită doar dacă:
este justificată de un context urgent și excepțional;
nu există o altă soluție legislativă rapidă;
se referă la un singur proiect de lege, cu caracter unitar.
Niciuna dintre aceste condiții nu a fost îndeplinită în cazul de față. Guvernul a ales să-și asume răspunderea asupra unui pachet vast de reglementări, fără justificare clară, transformând procedura într-un mijloc de a evita dezbaterea și controlul parlamentar.
Concluziile CCR: un precedent periculos
Decizia Curții are implicații profunde asupra relației dintre executiv și legislativ. Folosirea angajării răspunderii în absența unei urgențe reale nu doar că încalcă litera Constituției, ci afectează principiul separației puterilor în stat și erodează rolul democratic al Parlamentului.
Prin acest verdict, CCR transmite un avertisment ferm: o procedură excepțională nu poate deveni o normă de guvernare și nu poate fi folosită pentru a ocoli dezbaterea democratică sau a grăbi adoptarea unor legi controversate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
PAS câștigă detașat alegerile...
O modificare importantă în...
- Atac aerian masiv asupra Ucrainei: zeci de rachete și...
Alianța condusă de Arabia...
Secretarul general al...
O hotărâre pronunțată de Curtea...
Analistul economic Adrian...
Nicușor Dan: „România s-a...
Grupul bancar olandez ING...
Euro se află în mijlocul celei...
Guvernul rus a ridicat la nivel...
Toamna s-a instalat brusc în...
Republica Moldova a intrat...
Un nou capitol al scandalului...
O decizie a Curții...
Peste 15.000 de apeluri într-o...
Donald Trump a cerut public...
Formularul 216, declarația...
O decizie a Curții Constituționale a readus în centrul...
Gigantul american al apărării...