Lovitură pentru Guvern. CCR: concedierile și tăierile de salarii, neconstituționale în trei instituții

Reducerile de personal și scăderile de salarii impuse de Guvern încalcă dreptul la muncă

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că prevederile din legea privind „eficientizarea” activității ANRE, ASF și ANCOM, prin care Guvernul a impus concedieri masive și diminuări salariale, încalcă drepturile fundamentale garantate de Constituție. Măsurile prevăzute de lege reprezintă o restrângere semnificativă a dreptului la muncă și a dreptului la un salariu echitabil, iar modul în care au fost formulate nu respectă cerințele stricte prevăzute de articolul 53 din Constituție.

Restrângerea drepturilor fundamentale nu poate fi arbitrară

Curtea a reamintit în motivare că dreptul la muncă este un drept fundamental garantat de articolul 41 din Constituție, iar orice restrângere a exercițiului acestui drept trebuie să respecte condițiile stricte prevăzute de articolul 53. Astfel, o asemenea restrângere poate fi dispusă numai prin lege, trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit, să fie necesară într-o societate democratică și, mai ales, să fie temporară.

În cazul legii analizate, CCR a constatat că aceste condiții nu au fost respectate. Reducerile de personal și diminuările salariale impuse angajaților celor trei autorități administrative nu erau justificate de o situație excepțională, nu aveau caracter limitat în timp și nici nu demonstrau o proporționalitate între scop și mijloace.

Concedieri „în orb” și tăieri salariale arbitrare

Textul legii prevedea diminuarea numărului de posturi cu procente fixe și plafonarea salariilor prin raportare la o grilă unică, fără a ține cont de natura atribuțiilor, de nivelul de competență sau de responsabilitatea funcțiilor. CCR a considerat că o astfel de abordare încalcă principiul proporționalității și transformă o măsură economică într-o ingerință gravă în drepturile fundamentale ale angajaților.

De asemenea, Curtea a subliniat că reducerea masivă a posturilor și eliminarea anumitor funcții pot conduce la pierderea nejustificată a locurilor de muncă, fără garanții procedurale pentru persoanele afectate. Legea nu prevedea criterii clare de selecție, nu stabilea un mecanism transparent de reorganizare și nici nu oferea posibilitatea contestării deciziilor de concediere.

Salariile, afectate fără justificare obiectivă

CCR a criticat și prevederile referitoare la plafonarea salariilor, considerând că acestea afectează dreptul la un salariu echitabil. Legea nu făcea nicio distincție între funcțiile tehnice, de control, juridice sau executive, aplicând aceleași limite salariale tuturor angajaților, indiferent de complexitatea atribuțiilor.

Citește și: CCR șterge o clauză din legea pensiilor: ”Discriminare fără justificare!”

Curtea a apreciat că eliminarea drepturilor salariale suplimentare (bonusuri, prime, sporuri) și reducerea veniturilor în lipsa unei justificări clare încalcă principiul justei remunerări pentru munca depusă și afectează chiar funcționalitatea instituțiilor, care riscă să piardă specialiști cu expertiză în domenii critice.

Lipsă de limită în timp și absența unei situații excepționale

Un element central în motivarea deciziei CCR a fost lipsa caracterului temporar al măsurilor. Constituția impune ca restrângerea exercițiului unui drept fundamental să fie provizorie, însă legea nu stabilea un termen de aplicare a reducerilor de personal sau a plafonării salariilor. Mai mult, Guvernul nu a prezentat nicio situație de criză financiară, economică sau socială care să justifice intervenția drastică în domeniul raporturilor de muncă.

În lipsa unei justificări obiective, măsurile nu pot fi considerate necesare într-o societate democratică, ci reprezintă o formă de ingerință nepermisă în drepturile fundamentale ale angajaților.

Respectarea dreptului la muncă, esențială într-un stat de drept

În concluzie, CCR a constatat că legea încalcă prevederile constituționale privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii, precum și condițiile stricte de restrângere a drepturilor fundamentale. Curtea a atras atenția că statul nu poate adopta măsuri de austeritate sau reorganizare fără a respecta principiile proporționalității, legalității și temporarității, indiferent de motivele invocate.

„Simpla dorință de eficientizare nu justifică sacrificarea drepturilor fundamentale ale angajaților”, au subliniat judecătorii constituționali în motivare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.