Discuție între Klaus Iohannis și Jens Stoltenberg pe tema adaptării NATO

Cei doi înalţi demnitari au abordat subiectul consolidării rolului Alianţei, susţinând viziunea comună pentru o Alianţă mai puternică şi mai eficientă la orizontul anului 2030, se arată într-un comunicat transmis Agerpres.

În acest sens, Klaus Iohannis a evidenţiat că Summitul NATO din 2021 reprezintă un reper definitoriu în conturarea procesului de adaptare al NATO şi pentru consolidarea securităţii aliaţilor. Pentru România, reconfirmarea unităţii aliate şi a solidităţii relaţiei transatlantice reprezintă teme centrale în acest context.

Creșterea capacităților NATO de descurajare în Estul Europei

Preşedintele Iohannis a subliniat necesitatea adoptării, cu prilejul Summitului din acest an, a unor decizii care să permită continuarea coerentă şi unitară a consolidării posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe Flancul Estic, să sporească rezilienţa aliată şi să asigure progresul tehnologic al NATO. Şeful statului a evidenţiat atenţia care trebuie acordată, în perspectiva Summitului din acest an, identificării corecte a riscurilor şi provocărilor, conturării perspectivei globale a Alianţei, revitalizării parteneriatelor, în special a celui cu Uniunea Europeană, precum şi continuării politicii "uşilor deschise" a NATO (pentru statele non membre).

Proces de reflecție care să ducă la actualizarea strategiei NATO

Preşedintele a indicat că România sprijină pe deplin procesul de reflecţie strategică NATO 2030, şi a apreciat rolul coordonator și implicarea Secretarului General al NATO în gestionarea și coordonarea procesului. Pentru România, este important ca demersul să asigure consolidarea rolului NATO ca platformă de consultare, coordonare şi acţiune comună transatlantică, bazată pe unitatea, coeziunea şi solidaritatea membrilor săi. Şeful statului a salutat propunerea secretarului general al NATO de adaptare şi actualizare a Conceptului Strategic al NATO, pornind de la procesul de reflecţie strategică NATO 2030 şi a evidenţiat că România a fost printre primii aliaţi care au susţinut ferm această abordare, încă de la finalul anului 2019.

Totodată, preşedintele a accentuat importanţa eforturilor pe linia creşterii rezilienţei, atât la nivelul Alianţei în ansamblul său, cât şi la nivelul statelor membre, şi a subliniat implicarea României prin iniţiativa de constituire şi găzduire a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC).

Citește și: Gazele din Mediterana. Acord strategic. Două țări au bătut palma

La rândul său, secretarul general al NATO a adresat mulţumiri şi aprecieri pentru rolul României în cadrul NATO şi a apreciat că România este un aliat responsabil şi valoros, cu participări şi contribuţii substanţiale în planul dezbaterilor conceptuale, al proiectelor şi iniţiativelor aliate, precum şi în teatrele de operaţii ale NATO.

Secretarul general al NATO a împărtăşit viziunea preşedintelui României privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare, întărirea reţelei de parteneriate şi asigurarea răspunsului aliat adecvat la provocările curente din mediul de securitate.

El a remarcat participarea României în procesul de reflecţie strategică şi a reiterat interesul ca acesta să conducă la un profil consolidat al Alianţei pentru următorul deceniu, inclusiv prin actualizarea Conceptului Strategic. 

Cei doi oficiali au fost de acord în privința suportării echitabile a costurilor militare aliate (burden sharing), cu efect pozitiv asupra întăririi posturii aliate pe Flancul Estic, inclusiv la Marea Neagră, precum și în ce privește necesitatea consolidării parteneriatului dintre NATO şi Uniunea Europeană.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.