CE ar putea să revizuiască sumele pentru fermierii din România

Autorităţile de la Bucureşti consideră că ajutorul de 10 milioane de euro acordat ţării noastre este derizoriu şi au cerut în Consiliul pentru Agricultură şi Pescuit o reevaluare împreună cu experţi români.

Între timp, fermierii se plâng că intră în faliment dacă nu reuşesc să-şi vândă produsele din cauza războiului din Ucraina. Reprezentantul Clubului Fermierilor Români, Niculaie Apopi, a declarat pentru RRA că pierderile depăşesc, în această perioadă, 3 miliarde de euro şi că guvernul trebuie să compenseze lipsa unor fonduri europene mai consistente.

Niculaie Apopi a afirmat că: ” Urgenţele, în opinia mea, ar fi să intervină statul pe lângă aceşti bani pe care îi primeşte de la comunitatea europeană şi dublarea sumei de la bugetul de stat. Ei mai au încă cel puţin două pârghii care să poată să ajute fermierii români pentru a nu intra în faliment şi pentru a-şi putea plăti datoriile şi să cultive mai departe terenul. Este vorba de acel ajutor pe fermă de 250.000 de euro şi până la 2 milioane pe procesator, dar mai avem încă un element prin care putem să ajutăm fermierii - intervenţia la acele credite agro IMM INVEST, şi a crea condiţii să poată să acceseze aceste credite şi fermierii care probabil că în balanţă sau în bilanţ au probleme datorită acestor scăderi de preţ sau datorită secetei şi să fie finanţaţi pe acest mecanism de credite cu dobândă subvenţionată şi cu comisioane subvenţionate, ca să poată să treacă peste această perioadă foarte critică”.

Ce spune Daea

Situaţia stocurilor nu este elocventă în modul de repartizare a fondurilor de la Comisia Europeană şi nu trebuie să comparăm pe diferenţa între anii trecuţi şi anul acesta, pentru că prin această comparare se ascunde fenomenul Ucraina, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

"Explicaţia vine din nivelul de producţie generat de secetă, care a afectat cele trei culturi. Ştiţi foarte bine că şi la grâu şi la porumb şi la floarea-soarelui avem pierderi de producţie. Este pentru prima dată în România, din ultimii 15 ani, când avem o producţie atât de mică la porumb. Scăderea de producţie la grâu nu a fost atât de mare, dar o pierdere de producţie este şi la floarea-soarelui. De aceea spuneam că situaţia stocurilor nu este elocventă şi că nu trebuie să comparăm pe diferenţa între anii trecuţi şi anul acesta, care este un an atipic, prin această comparare se ascunde fenomenul Ucraina. Comparaţia trebuie să o faci în funcţie de anul în care ai intrat, care sunt ieşirile la export", a explicat marţi Petre Daea, într-o conferinţă de presă.

El a precizat că România a exportat doar 2 milioane de tone de grâu, faţă de o cantitate dublă în anul anterior, dar cu o producţie aproape similară.

"România, anul trecut, cu aproape cu aceeaşi producţie, în aceeaşi perioadă, a exportat peste 4 milioane tone de grâu, acum doar două, restul sunt în magazie, iată de ce şi aceasta şi altele, cum spuneam, inclusiv situaţia cu preţurile, au fost discutate în detaliu, iar directorul general n-a avut prea multe argumente. Sper să nu fie atât de consecvent în menţinerea lor", a subliniat şeful MADR.

Ministrul a reiterat că modul de repartizare a formulei de calcul aparţine celor care se ocupă de partea tehnică, iar decizia privind suma a fost luată de către Comisia Europeană.

Comisia Europeană a anunţat luni că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, în valoare totală de 56,3 milioane de euro, finanţată din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), pentru compensarea "pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase" venite din Ucraina "şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.