Cercetătorii, șocați după ce au descoperit viruși bacteriofagi

Autor: Oana Pavelescu
Data publicării:
Echipe de cercetători chinezi au realizat autopsii asupra a 29 de pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19
Echipe de cercetători chinezi au realizat autopsii asupra a 29 de pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19
Cercetătorii de la Universitatea Berkley din California au făcut o descoperie uimitoare legată de viruși.

Oamenii de știință de la universitatea americană spun că au descoperit viruși care mănâncă bacterii (viruși bacteriofagi). Acești viruși au diensiunea și complextatea caracteristigă formelor de viață, scrie Interesting Engineering.

”Explorăm microbiomul Pământului și uneori găsit lucruri absolut neașteptate. Acești viruși sunt parte a biologiei, care se inmulțesc și despre care știm foarte puține lucruri”, a declarat Jill Banfield, profesor la Universitatea Berkley.

”Aceștia fac legătura dintre bacteriofagele non-vii, pe de o parte, și bacterii și Arhee. Descoperim o existență care este un hibrid între ceea ce noi credem că este un virus tradițional și o ființă vie, conform a ceea ce credem că este viu, tot în mod tradițional”, mai spun cercetătorii.

Viruși ucigați creați în laboratoare. Mai periculoși decât cei naturali

Cercetătorii au identificat cu totul până la această oră 351 de astfel de ”ființe”. Toți acești viruși, care se hrănesc cu bacterii, au genom de 4 sau chiar mai multe ori mai mare decât virușii obișmuiți. Și mai mult decât atât, aceștia sunt capabili să își editeze genomul.

”În acești viruși uriași, este foarte posibil să găsitm instrumentele pentru editarea genetică. O grămadă dintre genele pe care le-am descoperit sunt necunoscute, nu au o funcție anume și ar putea fi o sursă pentru noi proteine care ar putea fi folosite în industri, medicină sau agricultură”, au mai spus cercetătorii.

Noua descoperire are implicații și în bolile oamenilor. ”Unele boli sunt cauzate indirect de astfel de viruși (fagi), deoarece aceștia manevrează genele care sunt implicate în patogeneză și rezistența la antibiotice, a mai declarat, Jill Banfield și a adăugat: ”Și cu cât este mai mare genomul, cu atât mai mare este capacitatea pe care o ai de a manevra astfel de gene, și cu atât este mai mare probabilitatea de a putea genera gene nedorite bacteriilor în microbiomii umani.”

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Birou. Foto: Freepik.com
Uniunea Europeana

UE accelerează reformele pentru a face față Chinei și SUA

O Uniune Europeană mai rapida şi mai eficienta: liderii...

Freepik.com
Foto: Pexels.com
Sediul Ministerului Finanțelor / Foto: Silviu Matei / Agerpres
Foto: Mihai Ciobanu

Turismul din România e în recesiune tehnică

Turismul în România se află în recesiune tehnică pentru...

Oferta PPC Energie
Freepik.com

Guvernul introduce reguli noi pentru piața de capital

Guvernul a adoptat un proiect de lege care actualizează...

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Foto: Freepik.com
Bani
Aeroport / sursa foto: Freepik.com

Atenționare de călătorie în Franţa

Cod roșu de ploi, inundații și vânt puternic (Furtuna NILS).

SMR
Draoș Pavăl
Palatul Victoria

Cum vrea statul să aducă banii diasporei în economie

Legea relansării economice introduce un mecanism dedicat...

Ministerul de Finanțe
Carrefour
Bursa de Valori București
Foto: Freepik
Lingouri de aur
Bitcoin / Foto: Freepik
Dan Vardie
 Nevsky Prospekt, Sankt Petersburg / Foto: Pedro Szekely / Flickr
Sediul Organizației Națiunilor Unite / Foto: Maximilian Goldmann / Flickr
Grafică: Oana Pavelescu
Rafinarie. Foto: Freepik.com
Oameni pe stradă / Foto: Oana Pavelescu
Freepik.com
Ședința de Guvern / Foto: gov.ro

pixel