Cernobîl. A murit! Dezastru după dezastru

Dezastru după dezastru, spune cercetătorul ucrainean, unui dintre responsabilii rezervației naturale care ocupă cea mai mare parte a teritoriului din zonă încă contaminată de radiații. La începutul lunii aprilie, flăcările au nimicit, practic, pădurea, într-un incendiu considerat de o amploare fără precedent. 

Întreținute de vântul puternic și de o perioadă neobișnuit de secetoasă, focul a durat până la jumătatea lunii mai, oprindu-se, potrivit Greenpeace, la mai puțind e doi kilometri de uriașul sarcofag ce protejează reactorul avariat. În pofida eforturilor a sute de pompieri, peste 60.000 de hectare de teren, dintre care 42.000 hectare de pădure, au fost răvășite. 

După accidentul din 1986, acest incendiu este cel mai devastator din câte s-au întâmplat în Ucraina, a ținut să precizeze Denis Vîșnevski, un responsabil științific al rezervației naturale. Dacă dezastrul nu a provocat, potrivit Kievului, o creșterea a nivelului de radiații, el a afectat puternic ecosistemul local, care a prosperat după catastrofa din 1986, urmată de evacuarea sutelor de mii de locuitori și de oprirea celor mai multe dintre activitățile umane. 

Citește și Năvală de turiști la Cernobîl. Este incredibil ce vor să vadă

”Pădurea de pin a avut cel mai mult de suferit”, explică Borsuk. ”Atinși de flăcările a căror temperatură a urcat chiar și la 700 și 800 de grade Celsius. Sunt arbori care au 30, 40 de ani, ba chiar 90 de ani. Și vor continua să moară încet, încă vreo doi sau trei ani”, a continuat omul de știință, potrivit căruia, cu timpul, locul se va umple de altă vegetație, mai rezistentă, deși nu atât de impresionantă

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.