China și India, ciondăneală pe tema aselenizării. De ce este important polul sud al Lunii
Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
Chang'e 4
Chang'e 4
Rivalitatea dintre cele mai mari două țări din Asia s-a extins și în spațiul cosmic.

După aselenizarea roverului Chandrayaan-3 care a avut loc în urmă cu câteva săptămâni, India a devenit prima țară care a plasat o navă spațială în apropierea polului sudic lunar doborând recordul Chinei, un om de știință chinez de top a declarat că afirmațiile privind această realizare sunt exagerate.

Ouyang Ziyuan, lăudat ca fiind părintele programului de explorare lunară al Chinei, a declarat pentru ziarul de limbă chineză Science Times că locul de aselenizare a Chandrayaan-3, la 69 de grade latitudine sudică, nu a fost nici pe departe aproape de pol, definit ca fiind între 88,5 și 90 de grade.

Pe Pământ, 69 de grade sud ar fi în interiorul Cercului Antarctic, dar versiunea lunară a cercului este mult mai aproape de pol.

"Este greșit!", a spus el cu privire la afirmațiile privind o aterizare polară indiană. "Locul unde este Chandrayaan-3 nu se află la polul sud lunar, nu se află în regiunea polului sud lunar și nici în apropierea regiunii polului sud lunar".

Chandrayaan-3 s-a aflat la 619 kilometri distanță de regiunea polară, a precizat Ouyang.

Agenția spațială indiană nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii joi.

După ce Chandrayaan-3 a ajuns pe Lună, publicația Global Times a Partidului Comunist l-a citat pe Pang Zhihao, un expert spațial de rang înalt cu sediul la Beijing, care a declarat că China are o tehnologie mult mai bună.

Cu toate acestea, Chandrayaan-3 a mers mult mai departe spre sud decât orice altă navă spațială. Încercarea Rusiei de a pune pe suprafața Lunii o navă spațială în apropierea polului sudic s-a soldat cu un eșec răsunător luna trecută, când aceasta s-a prăbușit pe satelitul natural al Pământului.

Chang'e 4, prima navetă spațială carea  aselenizat pe partea îndepărtată a Lunii în 2019, a atins suprafața satelitului la 45 de grade sud. O sondă NASA fără echipaj, Surveyor 7, a ajuns pe Lună la aproximativ 41 de grade sud în 1968.

Aselenizarea cât mai aproape de polul sud lunar este importantă nu doar pentru lăuda. Oamenii de știință cred că regiunea ar putea avea rezerve de gheață care ar putea fi valoroase pentru șederi pe termen lung.

Atât SUA, cât și China au în vedere această zonă pentru planurile lor viitoare de a trimite astronauți pe Lună pentru prima dată de la încheierea programului Apollo al NASA, în urmă cu jumătate de secol.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Schimbări pe WhatsApp: Ce se va întâmpla în luna iunie

Care sunt surprizele lunii iunie. Un detaliu: multă...

Incendiile care au aprins prețul petrolului

Cursul petrolului a încheiat în creștere ultima sesiune...

De ce cumpără SUA milioane de barili de petrol. Analiză

Procedând ca atare, Statele Unite rezolvă, practic, două...

Vânzarea terenurilor extravilane. Se schimbă regulile

A fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru...

Şomajul rămâne la un nivel îngrijorător în Franţa

Veştile nu sunt bune pentru cea de-a doua mare economie...

Date de ultimă oră privind cifra de afaceri din industrie

Informațiile vin de la Institutul Național de Statistică. 

Orezul va deveni mai scump, pe fondul fenomenelor meteo

Diferite probleme care țin, în mare parte, de fenomene...


pixel