China și India, ciondăneală pe tema aselenizării. De ce este important polul sud al Lunii

Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
Chang'e 4
Chang'e 4
Rivalitatea dintre cele mai mari două țări din Asia s-a extins și în spațiul cosmic.

După aselenizarea roverului Chandrayaan-3 care a avut loc în urmă cu câteva săptămâni, India a devenit prima țară care a plasat o navă spațială în apropierea polului sudic lunar doborând recordul Chinei, un om de știință chinez de top a declarat că afirmațiile privind această realizare sunt exagerate.

Ouyang Ziyuan, lăudat ca fiind părintele programului de explorare lunară al Chinei, a declarat pentru ziarul de limbă chineză Science Times că locul de aselenizare a Chandrayaan-3, la 69 de grade latitudine sudică, nu a fost nici pe departe aproape de pol, definit ca fiind între 88,5 și 90 de grade.

Pe Pământ, 69 de grade sud ar fi în interiorul Cercului Antarctic, dar versiunea lunară a cercului este mult mai aproape de pol.

"Este greșit!", a spus el cu privire la afirmațiile privind o aterizare polară indiană. "Locul unde este Chandrayaan-3 nu se află la polul sud lunar, nu se află în regiunea polului sud lunar și nici în apropierea regiunii polului sud lunar".

Chandrayaan-3 s-a aflat la 619 kilometri distanță de regiunea polară, a precizat Ouyang.

Agenția spațială indiană nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii joi.

După ce Chandrayaan-3 a ajuns pe Lună, publicația Global Times a Partidului Comunist l-a citat pe Pang Zhihao, un expert spațial de rang înalt cu sediul la Beijing, care a declarat că China are o tehnologie mult mai bună.

Cu toate acestea, Chandrayaan-3 a mers mult mai departe spre sud decât orice altă navă spațială. Încercarea Rusiei de a pune pe suprafața Lunii o navă spațială în apropierea polului sudic s-a soldat cu un eșec răsunător luna trecută, când aceasta s-a prăbușit pe satelitul natural al Pământului.

Chang'e 4, prima navetă spațială carea  aselenizat pe partea îndepărtată a Lunii în 2019, a atins suprafața satelitului la 45 de grade sud. O sondă NASA fără echipaj, Surveyor 7, a ajuns pe Lună la aproximativ 41 de grade sud în 1968.

Aselenizarea cât mai aproape de polul sud lunar este importantă nu doar pentru lăuda. Oamenii de știință cred că regiunea ar putea avea rezerve de gheață care ar putea fi valoroase pentru șederi pe termen lung.

Atât SUA, cât și China au în vedere această zonă pentru planurile lor viitoare de a trimite astronauți pe Lună pentru prima dată de la încheierea programului Apollo al NASA, în urmă cu jumătate de secol.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Cu ochii pe grafice / FOTO: Freepik
ANAF / Foto: DCBUsiness
Inquam Photos / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
Statul vrea să investească în fabricile de alimente / Foto: Freepik
Freepik.com
Firmele scapă de încă o serie de hârtii / Foto: Freepik
Foto: Freepik.com
Contor electric / Foto: Arhivă
Veterinar / Foto: Freepik

Reglementări dure pentru farmaciile veterinare

Unitățile farmaceutice veterinare trebuie să respecte...

Foto: Freepik.com
Euro depășește dolarul / Foto: Freepik
Foto: Freepik.com
Bursa de Valori de la București / FOTO: Facebook
Foto: Freepik.com
Freepik.com
Foto: Reuters
Vladimir Putin / Foto: Kremlin
SUA vs China
Muncitor

Germania 2025: Sectoarele cu potențial ridicat de investiții

Germania, prima economie a Europei, rămâne un pilon de...

Ursula von der Leyen
Bani. Foto: Freepik.com
Știrile dimineții
Document
Foto: Freepik.com
Beijing

Preţurile din China au scăzut pentru a treia lună consecutiv

Preţurile de consum în scădere pentru a treia lună...

Criptomonede / FOTO: Freepik
Bursa / sursa foto: Pexels.com / Anna Nekrashevich

pixel