Claudiu Cazacu (XTB): Băncile centrale, așteptate să acționeze în fața provocărilor globale. Ce se întâmplă în România?

Economia reală oferă semne de slăbiciune - și nu doar în SUA -, dar la suprafață, anumite seturi de date descriu posibilitatea unei „aterizări line”. Remediul clasic, cel al scăderii costurilor de creditare, este supus unor rețineri în urma dureroaselor salturi ale inflației din anii trecuți.

În același timp, Banca Centrală nu își dorește să fie văzută drept participant la jocul politic, drept urmare, scăderile de dobândă sunt calibrate mai atent decât în alte perioade. 

Cu toate acestea, contextul global pare a invita la prudență în Asia, Europa și SUA. Dolarul american continuă să coboare, în raport cu yenul japonez, cu o îmbunătățire a unui indicator de sentiment, în timp ce evaluarea oficială este aceea că „economia își revine într-un ritm moderat, deși pare a intra recent într-o pauză”. Un yen prea puternic ar putea induce noi fricțiuni în piețele bursiere, subliniază Claudiu Cazacu.

Pe de altă parte, în China exporturile au crescut cu 8,7% în august, în timp ce importurile doar cu 0,5%, date care ar putea pune pe pauză un nou pachet de măsuri de sprijin. Acestea, însă, ar putea deveni necesare trimestrul următor, având în vedere semnalul unei inflații coborâte și riscul unei tendințe deflaționiste.

Potrivit unor estimări Morgan Stanley, China ar avea nevoie de stimulente de 10 trilioane de yuani, adică aprox 1.4 trilioane de dolari. Este nevoie de o refacere a încrederii consumatorilor, care s-au repliat și nu mai vor să cheltuiască, decizie care vine cu efecte în lanț, punctează consultantul de strategie din cadrul XTB România.

Dacă atitudinea aceasta se va instala și în țările partenere - și unii indicatori de sentiment și producție descriu deja această tendință, economia globală va resimți povara unui tip de „oboseală” a consumatorilor. În acest fel, China nu ar mai putea susține ritmul economiei prin exporturi, iar a doua economie a lumii nu ar mai juca rolul de amortizor din timpul anilor de după criza financiară globală. 

Ce soluții are Europa?

Europa evită contracția cu ajutorul „aripii latine”, Spania plusând cu 0,8% față de declinul de 0,1% al Germaniei, însă avansul trimestrului al doilea a fost revizuit la 0,2% de la 0,3%. Economia germană, care deja înfruntă provocări variate în industrie, vede cum sectorul auto a trecut de la poziția de motor, la cea de frână.

Volkswagen ar putea închide fabrici, iar problemele cu sistemele de frânare Continental pentru BMW nu vin deloc în ajutor, la fel ca și competitția acerbă cu producătorii din China, în special pentru automobilele electrice, arată Claudiu Cazacu.

Situația severă este luată în atenție la nivel european. Mario Draghi a prezentat un raport pentru o nouă strategie industrială, care ar însemna fonduri de 750 până la 800 de miliarde de Euro anual, menite să îmbunătățească atât competitivitatea, cât și siguranța lanțurilor de aprovizionare, sectorul de apărare sau echitatea socială. În egală măsură, astfel de proiecte multi-anuale iau timp, iar realitățile economice ar putea deveni scadente la scurtă vreme după alegeri.

Astfel, în mod natural, investitorii se orientează spre locurile de unde pot veni decizii cu impact rapid: băncile centrale. Atât în Europa, cât și în SUA, sunt așteptate reduceri de dobândă. Joi, BCE ar putea coborî referința cu 0,25 puncte. Miercurea viitoare, Fed ar decide, potrivit așteptărilor curente, un pas similar.

Totuși, nu este imposibilă o măsură și mai abruptă, de 0,5 puncte. Decizia va depinde de datele de inflație, de miercuri, dar și de așteptările piețelor de datorie suverană. Acum, unii participanți văd riscul de scădere a inflației sub ținta de 2%, cu un indicator al așteptărilor pieței pentru inflație la cel mai scăzut nivel din 2021 până în prezent. 

Deși pasul din septembrie este încă nedecis, pare foarte probabil ca până la sfârșitul anului dobânda de referință să coboare de la 5,25-5,5%% la cel mult 4,25-4,5% și, potrivit traderilor pe ratele de dobândă de la CME, sunt șanse peste 50% chiar pentru un nivel de 4%, implicit pentru două tăieri de câte 0,5 puncte, punctează reprezentantul XTB România.

Ar fi aceasta o veste bună pentru piețe? La prima vedere, scăderea rapidă a costului creditelor ar fi favorabilă consumului. Bursele, însă, ar putea privi, totuși, și o altă fațetă: ar fi indiciul unor dificultăți ale economiei reale dincolo de cele „procesate” până atunci. Cotațiile ar putea să nu fie ferite de ajustări doar pentru că Fed acționează mai hotărât.

Între timp, în România, datele arată o încetinire a economiei reale. Și pe lângă avansul de doar 0,1% din trimestrul al doilea, structura creșterii preocupă pe termen mediu, segmente anterior puternice precum IT-ul și serviciile suport având o contribuție neutră sau negativă la PIB, subliniază Claudiu Cazacu.

În plus, momentul dificil al industriei europene se vede și în industria locală, în special pe segmentul auto – totul, într-o perioadă cu deficit de peste 4% în prima jumătate a anului.

Băncile centrale vor lua deciziile adaptate la conjunctură în Europa, SUA și România, dar investitorii înțeleg, la rândul lor, că ele nu pot oferi, în fața unei pleiade de riscuri, un scut impenetrabil.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.