Compania turcă producătoare de drone de lupte Bayraktar, condusă de ginerele preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, a anunţat luni că donează trei dintre aparatele sale armatei ucrainene, relatează AFP.

Mândria Ankarei, dronele Bayraktar, care fac parte din echipamentul armatei ucrainene, au intrat în acţiune în primele ore ale invaziei ruse şi s-au dovedit, potrivit Kievului, deosebit de redutabile împotriva forţelor ruse.

O strângere de fonduri organizată de fundaţia Pritula, care susţine armata ucraineană, a permis colectarea unor fonduri suficiente pentru achiziţionarea 'mai multor Bayraktar TB2', a indicat compania, care a vândut deja zeci de astfel de aparate Kievului.

'Baykar refuză orice plată pentru TB2 şi va trimite gratuit trei drone pe frontul ucrainean. Invităm ca fondurile adunate să fie mai degrabă date poporului ucrainean aflat în dificultate', a explicat compania pe Twitter.

Baykar este condus de Selcuk Bayraktar, soţul fiicei celei mai mici a preşedintelui Erdogan, precum şi de fratele său, Haluk Bayraktar

Turcia nu a anunţat niciodată acordarea vreunui ajutor militar Ucrainei, dar este greu de crezut că un astfel de gest ar putea avea loc fără aprobarea şefului statului, notează AFP. Anunţul privind această donaţie intervine pe fondul unei dezbateri privind extinderea Alianţei Nord-Atlantice cu Suedia şi Finlanda, căreia Ankara se opune.

Deşi a condamnat rapid ofensiva rusă în Ucraina, Turcia a optat pentru neutralitatea între cele două ţări şi nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei. Baykar anunţase deja la începutul lunii iunie că va oferi Lituaniei una din dronele sale de luptă, după ce lituanienii s-au mobilizat pentru a cumpăra una pentru a sprijini Ucraina în faţa Rusiei.

Ucraina, care spunea că dispune de aproximativ 20 de TB2 înainte de ofensiva rusă, a declarat la începutul lunii martie că a recepţionat drone comandate la sfârşitul lunii ianuarie, transmite Agerpres. Unii experţi afirmă că Turcia continuă să livreze drone de luptă Ucrainei, ceea ce Ankara nu a confirmat niciodată, potrivit AFP.

Citeşte şi: Industria de apărare a Rusiei, grav afectată de lipsuri

Taiwan și aparent China refuză să furnizeze piese electronice de care industria de armament a Rusiei are nevoie , scrie Siberia.Realii.

Producătorii asiatici, temători și aflați sub presiunea sancțiunilor nu vor să furnizeze Rusiei tehnologii care se află sub licențe americane.

Exporturile de armament rusesc au scăzut semnificativ în India și China, unde se aflau principalele piețe de desfacere. Cumpărătorii pun deja sub semnul întrebării calitatea armelor furnizate, inclusiv state precum Algeria și Egipt.

Carențe grave

În timpul războiului cu Ucraina, a devenit clar că Rusia este inferioară în ceea ce privește furnizarea de drone de luptă pentru armată. Prin urmare, Moscova a fost nevoită să furnizeze drone chinezești DJI Mavic, care sunt utilizate în principal pentru fotografierea nunților. Practic, Rusia se confruntă cu o penurie de astfel de aeronave. 

În iunie, compania chineză DJI și-a anunțat retragerea din Rusia, ceea ce a agravat criza de aprovizionare. Deficitul de drone al armatei ruse este atât de mare încât, chiar dacă ar dori, China nu ar putea să furnizeze complexului militar-industrial rusesc volumul necesar de aparate.

Planul de aprovizionare al complexului militar-industrial al Federației Ruse prin intermediul țărilor terțe sau al așa-numitelor "importuri paralele" este, de asemenea, sortit eșecului.

Este foarte probabil ca și Kârgâzstanul, care era o speranță pentru Moscova, să refuze să cumpere sute sau mii de componente pentru recunoașterea aeriană sub amenințarea sancțiunilor, spun experții ruși.

Probleme cu fabricare tancurilor

După impunerea sancțiunilor, uzina Uralvagonzavod, singurul producător de tancuri din Rusia, s-a confruntat cu dificultăți în îndeplinirea comenzii de apărare a statului. Conducerea a trimis o parte "nesemnificativă" a angajaților în șomaj tehnic cu păstrarea a 2/3 din salariu, explicând acest lucru prin lipsa componentelor străine și "tranziția la înlocuirea importurilor", a relatat în martie Kommersant. În special, s-a vorbit despre componentele sistemului de control al focului pentru tancul T-90, care au fost cumpărate anterior prin Belarus de la compania franceză Thales. Cu toate acestea, președintele organizației sindicale a uzinei, Alexander Ivanov, a declarat că, în timp de inactivitate, cu păstrarea a două treimi din salariul angajaților de la atelierul de asamblare a mașinilor, aceștia sunt trimiși în șomaj în masă, și nu punctual, așa cum a declarat serviciul de presă al întreprinderii. "Uzina caută furnizori ruși, se elaborează modalități de achiziționare a materiilor prime din țările prietene care nu au aderat la sancțiuni", a declarat Alexander Ivanov pentru site-ul ura.ru.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.