Coronavirusul a fragilizat regimul lui Vladimir Putin? Ce spun analiștii

Între timp, economia se prăbușea sub greutatea prețurilor scăzute ale petrolului și a pandemiei care se înrăutățea cu fiecare zi și în timpul căreia chiar și premierul s-a îmbolnăvit.

Analiștii sunt spun că până acum, Putin nu a părut niciodată atât de vulnerabil.

Este adevărat că guvernele de pretutindeni s-au străduit să facă față pandemiei. Moscova, însă, luptă pe trei fronturi. În primul rând, ca și alte țări, se confruntă cu impactul medical și financiar direct al unui virus cu răspândire rapidă. În al doilea rând, se ocupă de prețuri record ale petrolului brut. Al treilea front fiind cel a votului pentru modificarea constituției care să permită menținerea puterii de către Putin, până în 2024, scrie Bloomberg. Echilibrarea acestor trei sarcini pare prea mult chiar și pentru un lider care se prezintă ca om de acțiune.

Economia Rusiei se îndreaptă către cea mai profundă recesiune de la sfârșitul Uniunii Sovietice. Potrivit estimărilor economistului Serghei Guriev dar și a altora, acesta s-ar putea contracta cu până la 9% sau 10% în acest an, mult mai mult decât în timpul crizei financiare din 2009. Un sondaj realizat de Școala Superioară de Economie din Rusia a constatat că, în martie, aproape 60% dintre ruși au declarat că veniturile lor nu au suferit modificări iar în aprilie, acest lucru era afirmat numai de o cincime.

Gestionarea pandemiei este problematică, Rusia având acum mai multe cazuri decât China. Coronavirusul prezintă starea de sănătate a sistemului de sănătate al țării, de la teste defectuoase până la lipsa paturilor. Modificările aduse pentru a face mai eficient sistemul sanitar post-sovietic au dus la închiderea a mii de facilități, dar nu suficiente au fost și redeschise. Medicii și alte cadre medicale sunt tensionați. Impactul se va simți cel mai mult pe măsură ce virusul se va răspândi dincolo de Moscova înstărită.

Citește: Coronavirusul îi poate DISTRUGE visul lui Putin

Este cea mai mare criză politică a lui Putin în cele două decenii de când este la putere, în chiar anul în care spera să-și consolideze mega-președinția cu votul privind prelungirea mandatului. Coliziunea dintre prețurile petrolului și Covid-19 ar fi putut fi o ocazie pentru a arăta avantajele guvernării patriarhale însă a expus o structură administrativă fragilă.

În ciuda unui fond de 165 miliarde USD, statul a stat pe tușă, afișând o lipsă zdrobitoare de empatie pentru gospodării și pentru cele șase milioane de mici afaceri ale Rusiei.

Unele măsuri fiscal conservatoare au fost de înțeles având în vedere natura imprevizibilă a crizei, iar banca centrală a și-a desfășurat armamentul monetar. Cu toate acestea, guvernul se bazează pe marile corporații pentru a nu-și concedia angajații și a oferit doar măsuri parțiale, cum ar fi subvenții modeste, amânări fiscale și o creștere derizorie a indemnizațiilor de șomaj.

Până în prezent, potrivit Fondului Monetar Internațional, pachetul de salvare financiară al statului se ridică la aproximativ 2,8% din produsul intern brut, dar care include o mulțime de împrumuturi și plăți amânate. Este un balsam slab care nu va ajuta țara să se redreseze. Un grup de economiști de seamă, luna trecută a considerat că măsurile de sprijin ar trebui să fie mai apropiate de 4,5 trilioane de ruble sau 60 de miliarde de dolari, deci cel puțin 4% din PIB.

Acțiunile personale ale pui Putin au fost dezamăgitoare iar purtătorul de cuvânt al liderului de la Kremlin a trebuit să dezmintă zvonurile că acesta s-ar fi restras în buncăre.

În mod semnificativ, performanța personală a lui Putin a fost o influență. Purtătorul de cuvânt al său a trebuit să respingă zvonurile legate de un ascuns de buncăre. Nedorind să se implice în ițele guvernării, s-a îndepărtat mai mult decât de obicei de criza pe care pare să nu o înțeleagă.

El a delegat responsabilitatea primarului Moscovei, Serghei Sobyanin, într-un cabinet condus de prim-ministrul bolnav Mikhail Mishustin și lideri regionali care sunt slab pregătiți. Este o mișcare ciudată după ani de zile de centralizare a puterii și a resurselor. În timp ce președintele a revenit în ochii publicului în ultimele zile, el rămâne totuți departe, notează Tatiana Stanovaya de la R.Politik, o firmă de analiză politică rusă. Ea spune că arată ca un bărbat care este neobișnuit să se preocupe de sprijinul popular.

Înainte de izbucnirea pandemiei, Putin se clasa deja în cel mai scăzut punct, de la anexarea Crimeei în 2014, potrivit Levada, și între timp lucrurile se pare că s-au agravat. VTsIOM, o altă agenție de sondarea opiniei publice finanțată de stat, arăta săptămâna trecută că doar 28% dintre ruși l-au indicat pe Putin atunci când au fost solicitați să numească un politician în care au încredere.

Putin speră, fără îndoială, că va fi considerat ca salvatorul Rusiei. În cele din urmă, poate da drumul la bani, în timp ce va respinge greșelile de la început și va da vina pe miniștrii și oficialii locali. Cu toate acestea, după două decenii de concentrare a puterii, nu va fi ușor să devieze vina - mai ales dacă convalescența Rusiei va fi lungă și dureroasă și promisiunile sale legate de bani vor fi mici. Izolarea lui are ecouri ale șederii în Crimeea a lui Mihail Gorbaciov în 1991.

În cele din urmă Putin va face apel, ca de obicei, la naționalism pentru a-și întări poziție - de la zarva legată de îndepărtarea unei statui a Armatei Roșii de la Praga, până la sărbători întârziate pentru a marca 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar dorința sa de a deține puterea și după 2024 va fi dictată de acțiunile sale de acum.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.