Cosmin Marinescu: Educația financiară este cel mai sigur pariu pentru viitorul României

Forumul Educației Financiare 2025 a avut loc la BNR sub Înaltul Patronaj al Președinției

Într-un context economic marcat de incertitudini multiple și presiuni geopolitice, România are nevoie, mai mult ca oricând, de o societate educată financiar, capabilă să răspundă cu maturitate provocărilor vremurilor. Acesta a fost mesajul transmis de Cosmin Marinescu, consilier prezidențial și promotor activ al proiectelor de alfabetizare economică, cu ocazia Zilei Educației Financiare, celebrată în cadrul Forumul Educației Financiare 2025 găzduit, pe 11 aprilie, la Banca Națională a României.

Evenimentul, ajuns la a treia ediție, s-a desfășurat, ca și în anii precedenți, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, consolidându-și statutul de platformă națională de dialog și colaborare în domeniul educației financiare. La forum au participat oficiali de prim rang: prim-ministrul României, ministrul Educației, guvernatorul BNR, precum și consilierul onorific al Președintelui interimar al României.

Într-o atmosferă festivă, Cosmin Marinescu a înmânat premiile câștigătorilor Concursului național de educație financiar-bancară „Eugeniu Carada”, subliniind importanța implicării tinerilor în înțelegerea mecanismelor economice.

Educația financiară – o investiție în capitalul uman

În discursul său, Marinescu a afirmat că educația financiară reprezintă „cea mai sigură investiție din portofoliul de capital uman al unei națiuni”, subliniind că „de aici începe construirea unei societăți responsabile și prospere”. Din perspectiva sa, o societate alfabetizată economic înseamnă cetățeni informați, antreprenori puternici, guvernare eficientă și politici sănătoase.

El a tras un semnal de alarmă privind nivelul scăzut al educației financiare și digitale în rândul populației: doar o treime dintre români sunt considerați alfabetizați financiar, în timp ce doar o proporție similară dețin minime competențe digitale, cu precădere în mediul rural.

Această realitate devine cu atât mai problematică în contextul digitalizării accelerate a serviciilor financiare, care presupune instrumente tot mai complexe, greu de înțeles și de gestionat de către persoanele fără o minimă pregătire în domeniu.

România între promisiuni, deficite și lipsă de încredere

Cosmin Marinescu a vorbit și despre tabloul economic al anului 2025, dominat de riscuri și incertitudini. A evidențiat că prioritatea României trebuie să fie consolidarea finanțelor publice și a sustenabilității fiscale, după derapajul deficitului bugetar din 2024 și în contextul unor deficite externe în creștere.

„România are mare nevoie de recâștigarea și consolidarea încrederii investitorilor”, a spus el, menționând că stabilitatea financiară nu se poate atinge decât prin partajarea echitabilă a eforturilor de ajustare și disciplină fiscală.

Din perspectivă instituțională, a arătat că Banca Națională are un rol esențial în menținerea coerenței politicii monetare și în respectarea angajamentelor privind utilizarea fondurilor europene și reformele structurale necesare dezvoltării durabile.

„Să revenim la bun-simțul economic”

Un segment important al discursului a fost dedicat impactului tensiunilor geopolitice asupra comerțului global, în special noilor valuri de protecționism comercial generate de tarifele anunțate de SUA.

Marinescu a exprimat îngrijorări profunde legate de direcția în care merge economia globală, întrebând retoric: „Cum putem recupera, dacă mai putem, bunul-simț economic sau libertatea comerțului, în esență – premise indispensabile pentru business și prosperitate?”.

Acesta a avertizat că revenirea la politici economice raționale nu va fi posibilă fără un atașament autentic al publicului și al decidenților față de educația economică.

Parteneriate și continuitate

Cosmin Marinescu a mulțumit partenerilor instituționali ai Forumului – Autoritatea de Supraveghere Financiară, Academia de Studii Economice din București și Asociația Română a Băncilor – pentru contribuția lor la dezvoltarea programelor de educație financiară.

El a menționat, de asemenea, eforturile constante ale Institutului Bancar Român și ale Institutului de Studii Financiare, care contribuie la formarea unor specialiști capabili să țină pasul cu noile standarde din piețele financiare.

În încheiere, Marinescu a exprimat speranța că susținerea educației financiare va rămâne o prioritate pentru toate autoritățile publice și a mulțumit tuturor celor care, „prin acțiuni sau idei economice sănătoase”, au marcat Ziua educației financiare în România.

Educația financiară în România – între promisiune și realitate

Deși România a făcut progrese în ultimii ani, rămâne mult de făcut în privința accesului egal la educație financiară, mai ales în regiunile defavorizate sau în rândul populației adulte, unde analfabetismul economic contribuie la decizii financiare greșite, supraîndatorare și vulnerabilitate economică.

În acest sens, Forumurile Educației Financiare organizate anual la BNR au devenit un reper pentru dezvoltarea unei culturi financiare moderne, în pas cu provocările globale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.