"Suntem în primul rând după o pandemie de doi ani de Covid care a afectat întreaga planetă. Ne-a îndepărtat într-un fel, ne-a izolat unii de alţii, a provocat efecte pe care abia acum la măsurăm la adevărata lor valoare, efecte în lanţ, pe lanţurile de aprovizionare, şi a făcut să avem nu numai pierderi importante de vieţi omeneşti, dar şi o presiune fără precedent asupra instituţiilor sanitare, personalului medical, dar şi asupra economiei, în general, şi instituţiilor financiare. Avem, acum constatăm şi noi în România, dar uitaţi că nu e numai în România, costuri enorme de pe urma acestei pandemii pe care am finanţat-o, unii spun că exagerat, nu ştiu cât de exagerat, istoria ne va spune, cândva peste 20 de ani alţi istorici vor discuta asta. A fost finanţată depăşirea acestor momente prin emisiune monetară peste tot în lume, acesta este adevărul, şi avem acum inflaţie. Avem şi sechele dramatice. Apoi a venit la frontierele noastre, de peste 100 de zile, o agresiune militară neprovocată a Federaţiei Ruse asupra unui stat independent provocând morţi, răniţi, refugiaţi, distrugeri materiale şi criza economică", a spus Mugur Isărescu.

El a declarat că efectele războiului s-au suprapus pe o încercare poate nefericită, ca moment, de tranziţie la economia verde, încercarea de a se renunţa la combustibilii fosili în condiţii de mare dependenţă a întregii Europe şi mai ales a Germaniei de combustibilii şi energia din Rusia.

"Peste această criză energetică avem această agresiune militară. Practic un război şi hai să o spunem, un război fratricid. E cel mai dureros, practic aproape de războiul civil, şi Rusia a mai trecut prin asemenea momente dramatice. Avem morţi, răniţi, refugiaţi, distrugeri materiale şi criză economică. Încercăm să facem faţă şi noi în România la noua situaţie. România şi-a deschis graniţele pentru peste un milion de cetăţeni ucraineni care au fugit şi fug de ororile războiului, oferindu-le cazare, masă, şcolarizare, într-un cuvânt omenie pentru cei aflaţi la necaz. Este adevărat că numai vreo 10% dintre ei au rămas în România. Totuşi şi tranzitul acesta a însemnat costuri pe care începem să le cântărim acum", a spus Mugur Isărescu.

Citește și Bill Gates este de acord: Economia mondială se află într-un punct de RISC

De asemenea, guvernatorul a menţionat că BNR a jucat un rol important în salvarea tezaurului de aur al Băncii Poloniei, de 83 de tone, care au traversat ţara noastră. Mai mulţi politicieni români şi un premier au plătit cu viaţa pentru faptul că au salvat aurul polonez, a precizat acesta. BNR a păstrat şi restituit 2,7 tone de aur pe care l-a adus armata poloneză. Isărescu a menţionat că aurul a rămas în custodia Băncii Naţionale a României fără niciun document, în timp ce România a trimis la Moscova tezaurul cu toate documentele necesare, printre care şi un tratat internaţional de garantare că vom primi înapoi aurul şi nu l-am mai primit după 100 de ani. Polonezii nu au apucat să facă niciun document, dar BNR l-a restituit după Război Poloniei fără nicio obligaţie documentară.

Pe lângă acesta, BNR a ajutat şi la preschimbarea în lei a zloţilor polonezi, o monedă care nu mai avea putere circulatorie pentru că statul emitent, Polonia, se prăbuşise. Banca Naţională a României şi Fundaţia Culturală "Magazin Istoric" organizează, în perioada 7-8 iunie 2022, cea de-a XXX-a ediţie a Simpozionului de istorie şi civilizaţie bancară "Cristian Popişteanu", având ca temă Frontiere, instituţii şi aur în vremuri de război. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News