Locuinţa, apa, electricitatea, gazele naturale şi alţi combustibili au reprezentat un sfert (25%) din cheltuielile gospodăriilor din UE, în 2021, un declin de 0,5 puncte procentuale (pp) faţă de 2020, în timp ce alimentele şi băuturile nealcoolice au însemnat 14,3%, o scădere tot de 0,5 pp comparativ cu anul anterior, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Pe locul trei se află transporturile, care au reprezentat 12,1% din totalul cheltuielilor în 2021, un avans de 0,5 pp faţă de 2020. Creşterea este legată de retragerea măsurilor impuse în timpul pandemiei, care au afectat mobilitatea în blocul comunitar.

Aceeaşi tendinţă a fost observată şi la categoriile "Recreaţie şi cultură", "Restaurante şi hoteluri", "Sănătate", "Îmbrăcăminte şi încălţăminte", ponderea cheltuielilor lor totale a urcat la 8%, 6,6%, 4,7% şi 4,2% în 2021 (faţă de 7,8%, 6%, 4,6% şi 4,1% în 2020).

Ponderea costurilor la mobilier şi echipamente de uz casnic, precum şi la educaţie a fost stabilă, reprezentând 6% şi, respectiv, 0,9% din totalul cheltuielilor, similară cu nivelul din 2020. 

Ponderea cheltuielilor totale la băuturi alcoolice, tutun şi narcotice şi diverse bunuri şi servicii a înregistrat un declin de 0,2 puncte procentuale (pp) la ambele categorii, în timp ce scăderea pe segmentul comunicaţii a fost de 0,1 pp.

Situaţia este diferită în România. În 2021, alimentele şi băuturile nealcoolice au reprezentat 25,2% din totalul cheltuielilor în 2021, iar locuinţa, apa, electricitatea, gazele naturale şi alţi combustibili - 18,1% - din cheltuielile totale. Urmează transporturile, care au reprezentat 12,2% din totalul cheltuielilor în 2021, mobilier şi echipamente de uz casnic - 7,2% din total, îmbrăcăminte şi încălţăminte şi recreaţie şi cultură - ambele cu 6,7% din total, băuturi alcoolice şi tutun - 5,5% din total, sănătate - 5,2% din total, restaurante şi hoteluri - 4,5% din total, diverse bunuri şi servicii" - 4,2% din total, comunicaţii - 3,3% din total şi educaţie - 1,1% din total. 

Citeşte şi: Numărul caselor şi apartamentelor vândute în Bucureşti-Ilfov, în creştere cu 9,16% la 10 luni

Numărul caselor şi apartamentelor vândute în Bucureşti şi Ilfov în primele 10 luni din acest an a crescut cu 9,16% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, reprezentând un nou record pentru perioada post-decembristă, relevă un raport realizat de o companie de consultanţă imobiliară din România.

"2022 va duce cel mai probabil la înregistrarea unor noi rezultate record pe piaţa rezidenţială din Bucureşti şi împrejurimi din punct de vedere al numărului de case şi apartamente vândute, cât şi, posibil, din punct de vedere al numărului de locuinţe finalizate. Astfel, peste 52.000 de locuinţe au fost vândute în Bucureşti şi împrejurimi în primele zece luni din acest an, cu 9,16% mai mult comparativ cu rezultatul din perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. 2021 a fost de altfel cel mai bun an din istoria modernă a pieţei rezidenţiale din România, cu o creştere de 37% a numărului de locuinţe vândute în Capitală şi împrejurimi faţă de 2020, care la rândul său s-a încheiat cu o creştere de 5,3% faţă de 2019", se arată în raportul realizat de SVN România.

În acelaşi timp, peste 27.000 de noi locuinţe se aflau la începutul acestui an în construcţie în Bucureşti şi zonele limitrofe, acesta fiind cel mai mare număr din istoria recentă. Anul curent va aduce astfel un nou record de livrări în cea mai mare piaţă rezidenţială regională din ţară.

Cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că în primele şase luni din 2022 au fost finalizate cu 14,7% mai multe locuinţe în regiune faţă de perioada similară din 2021.

"2022 a fost un nou an foarte bun pentru piaţa de profil, în ciuda contextului general nefavorabil, a creşterii constante a ratei inflaţiei şi a dobânzilor bancare şi a estimărilor constant negative. 2023 ar urma să aducă, cel mai probabil, o reducere a numărului de locuinţe noi care se vor finaliza în Bucureşti şi împrejurimi şi implicit mai puţine tranzacţii, ţinând cont şi că baza de raportare este reprezentată de recorduri absolute. Cumulat, ultimii trei ani au adus o creştere cumulată de peste 53% a numărului de locuinţe vândute iar rezultatul din 2023 trebuie analizat în acest context", a comentat Andrei Sârbu, CEO SVN Romania.

Rezultatele din 2022 au fost obţinute într-un context în care accesibilitatea cumpărării unei noi locuinţe s-a menţinut la un nivel satisfăcător potrivit indicelui de profil calculat de către SVN Romania pe baza preţurilor medii şi a statisticilor referitoare la salariul mediu la nivel naţional.

Astfel, în luna septembrie a acestui an erau necesare 103,8 salarii medii (8,6 ani) la nivel naţional pentru a cumpăra un apartament nou cu două camere (50 de metri pătraţi utili) în Bucureşti, comparativ cu 102,3 salarii medii (sau 8,5 ani) în septembrie 2021, marcând o depreciere de 1,5% în ultimele 12 luni marcate un context extrem de nefavorabil.

"Pentru ultimele 12 luni a fost luată în calcul o majorare de preţ de aproximativ 16% pe segmentul nou, o creştere salarială de 13,8% la nivel naţional, în timp ce cursul de schimb leu-euro s-a menţinut stabil. Valoarea actuală a indicelui SVN este de aproape patru ori mai mică comparativ cu vârful înregistrat în 2008, când erau necesare 393 de salarii medii (aproape 33 de ani) pentru a cumpăra acelaşi apartament în Bucureşti", arată analiza citată.

Statisticile oficiale mai arată că peste 50% dintre tranzacţiile din regiune sunt realizate exclusiv din surse proprii, fără a apela la o finanţare bancară.

SVN Romania este o companie activă pe piaţa de consultanţă imobiliară din România şi pe segmentul rezidenţial. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.