Creşterea preţurilor, cea mai mare îngrijorare a românilor. Ce planuri au pentru a plăti facturi mai mici la iarnă
Autor: DCBusiness Team | 01 noi 2022, 16:21
Potrivit unui studiu, creşterea preţurilor este în topul îngrijorărilor românilor. 

Creşterea preţurilor este cea mai mare îngrijorare a românilor la acest sfârşit de an. 40% dintre ei spun că valoarea facturii pentru energia electrică sau gazele naturale este cel mai mare motiv de nelinişte pentru perioada următoare, iar un sfert sunt îngrijoraţi de creşterea preţurilor pentru articolele de bază. 

58% dintre români declară că temperatura din casă va fi mai mică în iarna aceasta decât în anii anteriori. Jumătate dintre respondenţi vor folosi mai multe metode de încălzire a locuinţei, iar unul din trei români spune că ia în calcul chiar deconectarea de la serviciul public de termoficare. Referitor la soluţiile pe care românii le iau în calcul pentru sezonul rece, aproape jumătate declară că vor reduce consumul de energie electrică, mai ales persoanele peste 65 de ani.

42% sunt pregătiţi să se îmbrace mai gros în casă, iar 29% vor opri încălzirea în camerele neutilizate şi vor folosi apa la o temperatură mai scăzută. La mare distanţă de aceste preocupări, doar 13% dintre respondenţi se declară îngrijoraţi de extinderea conflictului de la graniţele României, 10% de nivelul corupţiei din ţară, iar cei mai puţini, 5%, mai sunt îngrijoraţi de un nou val al pandemiei Covid-19, transmite Rador.

 

Citeşte şi: Inflația atacă portofelele românilor: Câştigul salarial lunar real este estimat să scadă cu circa 2% în 2022

 

Câştigul salarial mediu brut este estimat să crească în 2022 cu 10,6%, până la un nivel de 6.120 lei, însă, pe fondul inflaţiei accentuate, câştigul salarial real probabil va scădea cu circa 2%, potrivit Prognozei pe termen mediu 2022-2026, varianta de toamnă, publicată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).

"Pentru anul curent, câştigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 10,6%, până la un nivel de 6.120 lei. Corespunzător, câştigul salarial mediu net se va majora cu 11,3%, ca urmare a unor măsuri de care beneficiază atât personalul din sectorul bugetar cât şi din sectorul concurenţial. Cu toate acestea, pe fondul inflaţiei accentuate din acest an, câştigul salarial real este estimat să scadă cu circa 2,0%", spune CNSP.

Pentru perioada 2023 - 2026, ritmul mediu anual de creştere a câştigului salarial mediu brut va fi de 9,1%, iar puterea de cumpărare se va reînscrie pe un palier superior, cu o dinamică medie de 3,9%, în concordanţă cu contextul economico-social.

Potrivit CNSP, câştigul salarial mediu brut va fi în 2023 de 6.789 lei/lună, iar "netul" se va majora cu 11,4%, însă, din cauza inflaţiei, majorarea reală va fi de doar 1,7%. În 2024, câştigul salarial mediu brut este estimat la 7.484 lei/lună, în timp ce câştigul salarial mediu net lunar va ajunge la 4.686 lei, în creştere cu 10,6%, dar cu un plus de doar 4,7% în mod real.

În ceea ce priveşte piaţa muncii, aceasta va urma o traiectorie pozitivă pe termen lung, oferind perspective destul de bune pentru toate categoriile salariale, iar în intervalul 2024 - 2026 populaţia ocupată va creşte cu un ritm mediu de 0,9%. Numărul de salariaţi se va majora cu un ritm de 2%, în timp ce alte categorii de populaţie ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală.

CNSP prognozează pentru 2022 un număr de 5,175 milioane de salariaţi (plus 1,6% faţă de 2021), iar pentru 2023 - 5,252 milioane (+1,5%). În 2024, în România vor fi 5,383 milioane de salariaţi (+ 2,5%), în 2025 un număr de 5,523 milioane (+ 2,6%), în timp ce în 2026 vor munci 5,635 milioane de persoane (în creştere cu 2%).

"România a reuşit să păstreze un echilibru economic relativ stabil, inclusiv în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă care a fost susţinută de instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor, o îmbunătăţire a flexibilităţii la locul de muncă, precum şi redirecţionarea resurselor umane, unde a fost posibil, către sectoarele mai puţin afectate de criză şi cu perspectivă de creştere în următorii ani. Îmbunătăţirea estimărilor de creştere economică şi noile date disponibile au condus la revizuirea populaţiei ocupate de la 0,7% la 1,0% pentru anul 2022, iar estimările numărului mediu de salariaţi au fost ajustate în sus cu 0,2 puncte procentuale (de la 1,6% la 1,8%). Totodată, încetinirea activităţii economice prevăzută pentru anul 2023 a condus la ajustări în jos ale nivelurilor estimate anterior pentru indicatorii de ocupare, cu 0,2 puncte procentuale, atât în cazul populaţiei ocupate (de la 0,9% în prognoza de vară la 0,7% în prognoza de toamnă), cât şi în cazul numărului de salariaţi (de la 1,8% în prognoza de vară la 1,6% în prognoza de toamnă)", se arată în document.

Rata şomajului BIM va continua să scadă şi este estimată să ajungă la 4,4% la orizontul de prognoză (anul 2026), de la 5,4% în 2022, 5,3% în 2023, 4,8% în 2024 şi 4,5% în 2025.

În semestrul I 2022, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani) a fost de 63,0% cu un punct procentual mai mare decât în anul 2021, iar numărul de salariaţi s-a majorat cu 1,8% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior ajungând la 6,649 milioane de persoane, nivel care marchează nu numai o recuperare a pierderilor de salariaţi datorate pandemiei, dar şi o depăşire cu peste 71.000 de persoane a nivelului existent înaintea pandemiei.

Rata şomajului BIM a fost de 5,7% în primul semestru din acest an (în scădere de la 6,0% în trimestrul I 2022, la 5,3% în trimestrul II 2022).

Câştigul salarial mediu brut pe total economie a ajuns în primele 8 luni ale anului 2022 la 6.307 lei, cu 10,7% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2021.

Corespunzător, câştigul salarial mediu net s-a majorat cu 11,5%, însă sub rata inflaţiei, astfel încât câştigul salarial real (la care se raportează puterea de cumpărare a salariaţilor) a cunoscut o scădere cu 1,0% în aceeaşi perioadă de analiză, potrivit DCNews.

În agricultură, silvicultură şi pescuit componentă a sectorului concurenţial, câştigul salarial real a crescut cu 4,7%. Această majorare s-a datorat intrării în vigoare a Legii nr. 135/2022, prin care salariaţii din agricultură şi industria alimentară beneficiază de un salariu minim brut garantat în plată de minimum 3.000 de lei.

În industrie, câştigul salarial real a înregistrat o uşoară creştere de 0,2%, în timp ce în construcţii s-a redus cu 0,9%.

"Ca urmare a stresului financiar resimţit de angajaţi, unele companii din sectorul concurenţial au pus un accent mai mare pe zona de beneficii din categoria produselor financiare: pensii private, asigurări, discount-uri la diferite servicii financiare, plata în avans a salariului", mai notează Comisia de Prognoză, potrivit Agerpres. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ştiri Recomandate

Controale la companiile din energie ale Inspecției Muncii

Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de...

Ultimul 747 de la Boeing: "Regina aerului" devine istorie

A revoluționat aviația și, cu cocoașa lui...

ROBOR, 1 februarie 2023. Indicele bancar a scăzut

Indicele bancar a înregistrat o nouă scădere.

Piaţa unică a împlinit 30 de ani

Comisia Europeană a publicat marţi "Raportul anual privind piaţa unică...

Spania majorează salariul minim cu 8%

Premierul spaniol Pedro Sanchez anunţă o creştere cu 8%...

Profitul net al Grupului TeraPlast a scăzut cu 64% în 2022

Profitul net al Grupului TeraPlast a scăzut cu 64% în...

Prețul uraniului, așteptat să crească în 2023

Probabil că va exista o nouă revenire a prețurilor...

AUR: Cererea mondială a atins cel mai ridicat nivel din 2011

Metalul prețios și-a recâștigat rolul de refugiu...

Crossuri externe