Criză energetică, scenariu DUR: "Scumpiri şi falimente". Ce spune Dumitru Chisăliţă

"Teoria unor economiştii care pretind că piaţa va rezolva toate problemele, nu iau în considerare faptul că teoria economică neoclasică suferă de multe deficienţe, care o fac să nu reacţioneze conform modelelor de laborator, aspect care se poate întâmpla şi în cazul problemei 'apogeului petrolului'. Pentru a ilustra acest lucru vom face următorul exerciţiu: în prezent un baril de ţiţei costa 102 USD. Energia conţinută într-un baril de petrol costă între 150-250 USD dacă vrem să o obţinem din surse alternative de energie. În consecinţă, piaţa nu va da un semnal companiilor energetice să caute surse alternative de energie decât în momentul când preţul petrolului va ajunge la 150-250 USD pe baril.

Odată demarată investiţia în aceste surse alternative, este posibil a fi nevoie de un interval de circa 25-30 de ani până când ele vor putea fi implementate la scară industrială. Pentru a putea finanţa o implementare agresivă a energiilor alternative, avem nevoie de un capital imens – şi în plus de energie şi materii prime ieftine – ceea ce în mod sigur nu va fi cazul, devreme ce preţul ţiţeiului va fi în jurul a 150-200 USD pe baril.

Deci în timp ce sunt necesari între 25 şi 30 de ani pentru a converti economia noastră la surse alternative de energie, s-ar putea să avem mult mai puțin timp până ce producţia petrolului îşi va atinge apogeul. Aceasta va determina ca preţul să depăşească pragul de 150 de dolari pe barili, iar dacă bancherii vor aprecia că lumea a intrat într-o eră a penuriei de petrol, scumpirile vor continua element ce va duce la o rapidă falimentare a industriei", explică Dumitru Chisăliţă.

Gazele naturale nu vor putea înlocui total petrolul

Gazele naturale pot fi un succesor al petrolului în topul formelor de energie primara, pentru o perioada foarte scurta de timp, dar nu il va putea substitui în toate aplicaţiile tehnologice, motivul principal nu este unul tehnologic, ci se datorează tendinţei din ultimii ani, de creştere a preţului acestuia comparativ cu cel al petrolului, dar şi faptul că prezintă o volatilitatea mai ridicată.

Consecinţe:

– creşterea economică nu înseamnă doar creşterea numărului de bunuri produse, ci înseamnă şi o cantitate mai mare de materii prime şi de energie consumată. O diminuare a producţiei de petrol şi ulterior de gaze naturale, în lipsa altor resurse viabile însemnă: declinul economic.

– bursa depinde în întregime de creşterea economică, iar investitorii vor să câştige bani.

– după ultimul război mondial dolarul american s-a impus ca moneda de schimb a petrolului (Petrodolarul). În consecinţă, toate ţările care doresc să importe petrol trebuie să împrumute dolari, susţinând astfel, în mod artificial, această deviză.

– “revoluţia verde” a devenit posibilă cu ajutorul petrolului şi a gazelor naturale. Acestea servesc la fabricarea îngrăşămintelor, a insecticidelor indispensabile unei agriculturi moderne. Reducerea productivităţii solului şi a profitabilităţii agrare, mai ales a pământurile “obosite”, care au dat recolte generaţii la rând – şi care nu pot fi întreţinute pentru agricultura decât cu fertilizatori – se vor resimţi în urma absentei chimizării solului, apărând pericolul ca populaţia actuală să nu mai poată fi hrănită în întregime.

– “dezurbanizarea” şi reîntoarcerea omenirii spre mediul rural. Proporţia actuală, în care 10% din populaţie hrăneşte celelalte 90%, nu va mai putea fi menţinută în condiţiile “morţii petrolului”.

– o economie bazată pe hidrogen necesită o masivă restructurare a întregului sistem global de transport şi de aprovizionare.

– energia solară şi eoliană, deşi înlocuitori ai surselor regenerabile, au în prezent o aplicabilitate limitată (tehnic şi economic) pentru transport, dar putând să înlocuiască cu brio energia în sectorul rezidenţial, se arată în analiza AEI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.