Cum a devenit Suedia echivalentul european al Silicon Valley

Sebastian Siemiatkowski, în vârstă de 39 de ani, creditează succesul său în special pe o politică guvernamentală de la finele anilor 90 care viza dotarea fiecărei case cu un computer. "Computerele nu erau accesibile pentru familiile cu venituri mici cum era a mea, însă când a fost introdusă reforma, mama mea ne-a cumpărat un computer chiar a doua zi", spune Siemiatkowski, care a început programarea pe calculator când avea 16 ani.

Două decenii mai târziu, firma sa de plăţi Klarna este evaluată la 46 de miliarde de dolari şi intenţionează să organizeze o listare publică iniţială. Chiar dacă Siemiatkowski nu a oferit prea multe detalii, mulţi bancheri prognozează că listarea va avea loc la începutul anului următor la bursa de la New York.

Programul Guvernului suedez de a dota fiecare casă cu un computer precum şi investiţiile rapide în extinderea conectării la Internet explică de ce capitala Stockholm a devenit un teren fertil pentru startup-uri precum Spotify, Skype şi Klarna, chiar dacă are unele dintre cele mai mari taxe din lume. Acesta este punctul de vedere împărtăşit de Siemiatkowski şi alţi directori de companii de tehnologie intervievaţi de Reuters.

În cei trei ani cât a durat programul guvernamental, între 1998 şi 2001, aproximativ 850.000 de computere au fost achiziţionate care au ajuns într-un sfert din cele aproape patru milioane de gospodării din Suedia şi astfel mulţi oameni au avut acces la un PC deşi nu aveau mijloacele necesare pentru a plăti pentru unul.

De asemenea, în anul 2005, când a fost înfiinţat fintechul Klarna, erau 28 de conexiuni la internet în bandă largă la fiecare 100 de locuitori din Suedia, comparativ cu 17 în SUA, unde conexiunile de tip dial-up erau în continuare cele mai frecvente, şi o medie globală de 3,7 potrivit Băncii Mondiale.

În aceste condiţii nu este de mirare că Spotify permitea utilizatorilor să asculte muzică în stream, într-un moment în care serviciul iTunes al celor de la Apple funcţiona în continuare pe baza descărcării de melodii, ceea ce a dat companiei suedeze un avantaj atunci când streaming-ul a devenit ceva normal la nivel global.

"Acest lucru se putea întâmpla doar într-o ţară unde internetul în bandă largă era ceva standard mult mai devreme, în timp ce pe alte pieţe conexiunile la internet erau mult prea lente. Aceasta a permis societăţii noastre să ia un avans de câţiva ani", susţine Sebastian Siemiatkowski.

Potrivit unor directori de companii, exemplul Suediei demonstrează că o plasă de siguranţă socială extinsă, care deseori este considerată drept un obstacol în calea spiritului antreprenorial, poate stimula inovaţia. Acesta este un rezultat care nu a fost avut în vedere de arhitecţii statului bunăstării din Suedia anilor 1950.

Conform principiilor statului bunăstării, îngrijirea copiilor este, în mare parte, gratuită. Diferite instrumente te protejează dacă compania ta dă faliment sau dacă îţi pierzi locul de muncă, garantând până la 80% din salariul anterior în primele 300 de zile de şomaj.

"Plasa de siguranţă socială pe care o avem în Suedia ne permite să fim mai puţin vulnerabili atunci când ne asumăm riscuri", spune Gohar Avagyan, co-fondatorul serviciului de mesagerie video Vaam.

Citește și Topul celor mai prost îmbrăcați miliardari. De unde provin

Deşi investiţiile totale în tehnologie sunt mai mari în principalele economii ale Europei precum Marea Britanie şi Franţa, Suedia are rezultate superioare în multe privinţe. Ţara scandinavă este a treia din lume după indicatorul startup rate, fiind devansată doar de Turcia şi Spania, cu 20 de start-up-uri la 1.000 de angajaţi şi de asemenea cea mai mare rată de supravieţuire a start-up-urilor la trei ani de la înfiinţare, cu 74%, potrivit unui studiu din 2018 realizat de OECD.

În plus, Stockholm est devansat doar de Silicon Valley când vine vorba de unicorni, start-up-uri evaluate la peste un miliard de dolari, per capita cu 0,8 la 100.000 de locuitori, faţă de 1,4 unicorni la 100.000 de locuitori în cazul Silicon Valley, susţine Sarah Guemouri, autorul unui studiu din 2020 cu privire la companiile europene din sectorul tehnologiei.

Nimeni nu poate spune însă dacă acest boom va dura, având în vedere că Suedia este o ţară unde câştigurile de capital sunt taxate la 30% iar impozitul pe venit poate ajunge chiar şi la 60%.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.