Cum a reușit Nvidia să întreacă Google și Amazon

Este oficial, evaluarea de piață a grupului Nvidia a depășit-o pe cea a Amazon și Alphabet, compania-mamă a Google. Din ianuarie până în mai 2023, evaluarea producătorului de procesoare s-a triplat pentru a depăși 1.000 de miliarde de dolari. Un succes asigurat cvasi-monopolul deținut asupra GPU-urilor și a altor componente electronice esențiale pentru rularea inteligenței artificiale, de astăzi și de mâine. Totuși, cum se explică faptul că o companie „de nișă” reușește să eclipseze giganții tehnologiei investiți într-o multitudine de sectoare?

Nvidia, etalon de referință în gaming

Nvidia a fost fondată în 1993 în Santa Clara de Jensen Huang, Chris Malachowsky și Curtis Priem, pornind de la convingerea că, mai devreme decât mai târziu, computerul va deveni esențial pentru jocurile multimedia și video. În 1994, s-a semnat un prim parteneriat cu SGS-Thomson Microelectronics (acum STMicroelectronics) pentru a produce un cip de accelerare pentru o interfață grafică. Un an mai târziu, cipul NV1 se lansa pentru consola Saturn, de la Sega.

Au venit apoi o serie de progrese în domeniul graficii 3D (DirectX în 1996, RIVA 128 în 1997, GeForce în 1999 etc.) iar eforturile Nvidia au coincis cu ascensiunea jocurilor. Anii 1980 și 1990 au marcat explozia industriei divertismentului digital, piața fiind rapid invadată de o junglă de jocuri destul de mediocre. Abia după un deceniu a avut loc democratizarea jocurilor video, în special datorită apariției masive a jocurilor online. A fost momentul în care Sony a câștigat prin lansarea PlayStation 2, cea mai vândută consolă de jocuri video din istorie, cu peste 157 de milioane de copii comercializate 

Nu au stat pe loc nici jocurile pe computer, World of Warcraft, spre exemplu, devenind un fenomen global la lansarea sa în 2004. Și pentru a asigura o redare optimă a graficii 3D, editorul Blizzard a apelat la Nvidia și la tehnologia sa SLI. Un an mai târziu, a venit rândul lui Sony să ceară Nvidiei să dezvolte procesorul grafic pentru Playstation 3.

Anii 2010: Bătălia cu AMD

Brandul devine, așadar, o referință de neegalat în lumea jocurilor. Dar alți concurenți sunt gata să-și facă un loc pe această piață în plină expansiune, cum ar fi Intel, dar mai ales AMD. În lumea jocurilor, alegerea între Nvidia sau AMD a devenit obișnuită și cei doi producători sunt încă angajați într-o luptă aprigă, mai ales în zona plăcilor grafice.

Această cursă 3D între roșu (AMD) și verde (Nvidia) a început în decembrie 2000, când Nvidia a cumpărat producătorul de plăci grafice 3dfx pentru 120 de milioane de dolari. La rândul său, AMD a preluat ATI pentru 5,4 miliarde de dolari, în 2006. O competiție frenetică ce continuă și astăzi: între GeForce RTX 40 de la Nvidia, pe de o parte, și Radeon RX 7000 de la AMD, de cealaltă parte.

Anii 2020: De la bitcoin la IA generativă

Între 2020 și 2021, criptomonedele marchează un boom fără precedent, iar Nvidia profită pentru a vinde un volum mare de plăci grafice. Iar asta deoarece pentru a extrage cripto-active, este nevoie de o putere de calcul robustă și fiabilă. Atât de mult încât, în această perioadă, Nvidia și AMD au realizat, grație acestor mineri, profituri de miliarde de dolari din vânzări. Dar Nvidia nu a acceptat niciodată cu adevărat ca GPU-urile sale să fie folosite pentru minerit; de exemplu, le-a restricționat din 2021 pentru a împiedica funcționarea fermelor miniere. 

Astăzi, este rândul inteligenței artificiale să fie în centrul atenției odată cu răsunătoarea apariția a ChatGPT, în noiembrie 2022, care a atras peste 100 de milioane de utilizatori în doar două luni.

În acest proces, Microsoft a obținut un contract exclusiv cu editorul OpenAI pentru a integra acest chatbot inteligent în motorul său de căutare Bing. A fost ca un start: din martie 2023, Google a decis să lanseze propriul AI generativ numit Bard (acum Gemini). De cealaltă parte a Pacificului, chinerii de la Baidu l-au creat pe Ernie. Chiar și Mark Zuckerberg decide să se avânte în joc: la doi ani după ce a făcut din metavers noua sa direcție și 36 de miliarde de dolari, fondatorul Meta (Facebook) pare resemnat să lase discret barca Web3 să se agațe de trenul AI.

Nvidia mizează totul pe AI

Dar Nvidia este cea care iese cel mai mult în evidență. Unul dintre cele mai recente cipuri ale sale special concepute pentru a rula AI, H100, este foarte râvnit și se poate vinde cu până la 37.000 de euro pe unitate. Acum alimentează majoritatea LLM-urilor (modele de limbaj prin AI), cum ar fi ChatGPT sau alte proiecte AI mai generale la Microsoft, Meta sau Amazon.

Majoritatea vânzărilor de cipuri AI sunt atribuite acelorași giganți ai tehnologiei, împingându-i să se angajeze într-o cursă frenetică pentru cipuri AI pentru a răsturna monopolul Nvidia.

Intel și AMD sunt, de asemenea, în amestec și speră să concureze cu noul cip H200 pe care Nvidia ar trebui să-l lanseze în curând, cu mai multă capacitate de memorie și lățime de bandă. Astfel, Nividia nu se mai mulțumește să livreze plăci grafice pentru a satisface pasionații de jocuri și angajează resurse colosale pentru a-și menține controlul în amonte de lanțul AI. Pe 9 februarie, Reuters a dezvăluit că producătorul a instalat o unitate de design personalizat de cip, o piață pe care o estimează la 30 de miliarde de dolari.

Și dacă nu era suficient, Nvidia a anunțat că vrea să producă cipuri pentru PC pe baza Arm, compania britanică din spatele arhitecturii procesoarelor tuturor telefoanelor mobile din lume. După o încercare eșuată de preluare, Nvidia a început să proiecteze unități centrale de procesare (CPU) pentru computere. La fel ca AMD, Nvidia intenționează să comercializeze primele sale procesoare Arm pentru PC-uri cu Windows din 2025. O strategie care, fără îndoială, i-ar permite să treacă înaintea Intel și să devină astfel liderul producător de componente de computer din lume.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.