Curtea Constituțională a respins excepția privind salarizarea magistraților

CCR: Nu ne putem substitui instanțelor. Excepția Ministerului Justiției, respinsă ca inadmisibilă

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, printr-o decizie adoptată în unanimitate în 27 martie 2025, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ministerul Justiției privind mai multe articole din ordonanțele de urgență referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anii 2015 și 2016.

Practic, instituția a contestat modul încare unele instanțe au interpretat acele articole în favoarea unor magistrați care au cerut salarizare la nivelul maxim, indiferent de gradul instanței în care lucrează.

Ministerul Justiției voia uniformizare. CCR spune: nu avem atribuții de cenzor al interpretărilor judiciare

Excepția a vizat art. 1 alin. (51) din OUG nr. 83/2014 și art. 31 alin. (1) din OUG nr. 57/2015, acte normative ce au permis, în interpretarea unor instanțe, salarizarea personalului la nivelul maxim din instituție, dacă prestează activități similare, indiferent de gradul instanței sau parchetului unde activează.

Ministerul Justiției a invocat o aplicare neunitară a acestor prevederi, care ar permite extinderea unor drepturi salariale într-un mod nejustificat.

Curtea a respins excepția ca inadmisibilă, argumentând că nu are competența de a cenzura modul în care instanțele judecătorești interpretează legea. „Eventualele greșeli de interpretare sunt de competența instanțelor superioare, nu a CCR”, se arată în motivare.

Sute de dosare conexate. CCR confirmă: nu e vorba de constituționalitate, ci de interpretare

Decizia vine în urma conexării a zeci de dosare similare înregistrate în perioada 2021–2024, toate cu același obiect: contestarea salariilor magistraților plătiți diferit față de colegi de același grad, dar din structuri mai bine finanțate (DNA, DIICOT).

Curtea a reiterat că salarizarea diferențiată este justificată de ierarhia instanțelor și parchetelor, iar normele criticate nu prevăd expres salarii pentru categoriile invocate de reclamanți.

Consecință: instanțele pot continua interpretările divergente

Decizia CCR are efect obligatoriu, dar nu modifică sau anulează deciziile instanțelor judecătorești. Prin urmare, practica diferită poate continua, iar litigiile salariale pe această temă pot reapărea în instanțe.

Curtea atrage atenția că eventualele clarificări legislative trebuie făcute de Parlament sau Guvern, nu de instanțe sau de CCR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.