Daniel Dăianu corelează înghețarea salariilor din sectorul bugetar de eforturile Guvernului pentru reducerea deficitului. Fostul ministru arată că "Efortul de reducere a deficitului explică de ce se recurge la îngheţare de salarii în sectorul bugetar, după ani în care acestea au crescut mult. Pensiile nu au cum să mai crească cum s-a întâmplat în anii trecuţi. Se poate colecta mai bine, venituri fiscale. Dar nu este clar cu cât în 2021, iar un buget nu se poate construi pe venituri foarte incerte. Deşi cineva ar putea afirma că în viaţa reală nimic nu este sigur 100%. Dar evaluările trebuie să fie prudente. Aici este o zonă de slăbiciune, ce nu ne avantajează în construcţia bugetară".

Dăianu: O corecţie brutală ar reintroduce economia într-o recesiune adâncă

"Portiţele", înlesnirile fiscale duc la inechitate, ANAF este determinant în combaterea evaziunii

Preşedintele Consiliului Fiscal arată că toate înlesnirile pe care legislația română le permite, cauzează adâncirea inechităților în societatea românească. Acesta mai spune că un rol determinant în optimizarea colectării prin combaterea evaziunii fiscale îi revine ANAF.  "Apropo de venituri bugetare, trebuie ca regimul fiscal să elimine cât mai mult din "portiţe", înlesniri ce sunt, în fapt, inechităţi; astfel ar creşte veniturile fiscale în mod cert. Ar face parte din lărgirea bazei de impozitare. Nu îmi este clar cât s-a progresat cu digitalizarea ANAF, pentru a obţine o privire mai bună, în timp real, a veniturilor fiscale posibile. Combaterea evaziunii fiscale, a optimizărilor fiscale neloiale este obligatorie. Vedem cât de multe escrocherii, cazuri de evaziune fiscală, ies la iveală."

Deficitul Bugetar de 3%, dar în 2024. În plus, o colectare mai bună la buget, de circa 30% din PIB

Daniel Dăianu vede o corecție a deficitului pe parcursul a 3-4 ani pentru a evita o eventuală recesiune. Totodată, acesta mai spune că baza de impozitare trebuie lărgită, dând ca exemplu Bulgaria şi Polonia. "Este raţional să se întindă corecţia deficitului pe câţiva ani, pentru a nu reintroduce, noi, economia în recesiune. Intervalul 2021-2024 este un ghid temporal de acţiune. Să ţintim un deficit de sub 3% în 2024, care ar permite să stabilizăm datoria publică în jur de 60% din PIB la finele unui asemenea orizont. Care să fie combinaţia ajustării bugetului pe partea de cheltuieli şi pe partea de venituri este de văzut. Cu cât vom reuşi să colectăm mai bine, să mărim baza de impozitare, să facem ce au reuşit Bulgaria şi Polonia în anii trecuţi, cu atât mai bine."

"Cred că se poate ajunge la un nivel al veniturilor fiscale de aproape 30% din PIB în 3-4 ani, care să ajute mult consolidarea bugetară. Cu resurse europene şi alte venituri proprii, veniturile totale ale bugetului public, fără îndatorare, ar putea fi 35-36% din PIB anual, care ar însemna bunuri publice în plus de care România are atâta nevoie: educaţie, sănătate publică, infrastructură, finanţarea unor măsuri de politică industrială, cheltuieli impuse de schimbarea de climă."

Citește și: Daniel Dăianu: Vaccinurile vor schimba progresiv o stare de spirit

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.