În caz că soțul/soția are datorii despre care nu știați, avocatul Sima vă explică dacă sunteți obligați prin lege să le achitați.

"Trebuie să distingem între datoriile personale și datoriile comune. Datoriile personale sunt cele pe care unul dintre soți le contractează pentru el (pentru a începe o afacere, pentru un bun personal, pentru o plăcere a sa etc.), iar datoriile comune sunt cele făcute pentru un bun comun al soților sau cheltuielile curente ale căsătoriei.

Vorbind mai întâi despre datoriile personale ale unui soț, trebuie știut că acestea nu se pot răsfrânge asupra celuilalt soț, chiar dacă între ei există regimul comunității legale (deci nu au încheiat un contract prenupțial).

Astfel, dacă unul dintre soți are datorii, el este obligat să le acopere cu bunurile și veniturile sale. În eventualitatea în care acestea nu ar fi suficiente, creditorii soțului datornic pot solicita partajarea bunurilor comune ale soților, urmând să își acopere datoria din ce i se va atribui soțului datornic. Dacă s-au utilizat toate bunurile sale proprii și partea din bunurile comune ce îi revine soțului datornic și datoria tot nu este acoperită, celălalt soț nu este obligat să plătească datoria cu veniturile sale, bunurile sale ori bunurile ce i-au revenit în urma partajului. 

Cât despre datoriile comune, acestea reprezintă singurul caz în care soții răspund împreună pentru datoriile în legătură cu un bun comun al lor (un imobil, un autoturism) sau pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei, deci o cheltuială de care ar beneficia și celălalt soț, în această ipoteză devenind și el răspunzător pentru datorie", a declarat Alexandru Sima.

Alexandru Sima este Senior Associate în cadrul Săvescu și Asociații, Baroul București, Specializat în Drept civil și Drept comercial.

Citește și: Când şi cum poate fi atacat un act de donaţie. Avocatul Alexandru Sima vine cu explicaţii

În practică, multe persoane aleg să încheie un contract de vânzare-cumpărare considerând ca donația este "nesigură" și poate fi atacată în instanță. Avocatul Alexandru Sima a explicat pentru DCBusiness toate detalii despre donații.

"În eventualitatea în care un părinte donează un bun sau chiar întreaga sa avere unei alte persoane, rudele care ar veni în mod normal la moștenirea donatorului nu pot face nimic atâta timp cât donatorul este în viață. Legea îi recunoaște acestuia dreptul de a dispune de propria sa avere după bunul plac în timpul vieții, chiar dacă printr-o asemenea conduită moștenitorilor săi nu le-ar mai rămâne nimic. 

Totuși, în cazul actelor cu titlu gratuit, așa cum este donația, moștenitorii pot ataca aceste acte, dacă ele încalcă rezerva lor succesorală, solicitând-o. Această acțiune poate fi însă intentată doar după decesul donatorului.

Rezerva succesorală este partea din moștenire care se cuvine anumitor persoane (descendenți, soț supraviețuitor și părinți) în temeiul legii, și chiar împotriva voinței defunctului.

Așadar, dacă donatorul a donat în timpul vieții anumite bunuri sau chiar întreaga sa avere, încălcând această cotă minimă (rezerva) la care moștenitorii săi au dreptul, ei pot abia acum să atace actele respective. Cum între data donației și momentul în care rudele pot în sfârșit să o atace poate trece un număr mare de ani, o asemenea acțiune prezintă dificultăți practice: fie bunul nu mai există, fie persoana care a primit bunul nu mai poate fi găsită, fie persoana a devenit între timp insolvabilă etc . 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News