Soluțiile profesorului Coșea pentru redresarea economiei românești. Ce ar trebui să facă de fapt Guvernul Bolojan

„România nu are o strategie. Are doar reacții”

„Cea mai mare problemă a economiei românești este lipsa unei direcții clare”, afirmă profesorul Mircea Coșea.

„Guvernele nu gândesc strategic, ci reacționează. Când vine o criză, facem măsuri pompieristice. Când vine o creștere, risipim resursele. România are nevoie de o strategie pe termen lung, care să nu se schimbe cu fiecare ciclu electoral”, a explicat economistul.

El susține că această strategie trebuie să aibă trei piloni fundamentali: capitalul românesc, educația economică și reforma administrativă.

„Nu putem construi o economie modernă pe improvizație și pe frică. Avem nevoie de încredere și coerență, de un parteneriat real între stat, mediul privat și sistemul de educație. Fără asta, totul rămâne doar o succesiune de bugete și crize”, afirmă Coșea.

Citește și: Mircea Coșea: Românii au ajuns să muncească ieftin și pentru alții

„Trebuie să ne întoarcem la producție, nu la iluzii”

Profesorul subliniază că economia de consum pe care România a cultivat-o în ultimii ani nu este sustenabilă.

„Nu poți construi viitorul unei țări doar pe importuri și credite. România trebuie să revină la producție – în agricultură, industrie, energie și tehnologie. Nu avem nevoie de miracole, ci de muncă organizată, de fabrici care să creeze locuri de muncă și de produse care să poarte eticheta Made in Romania”, a declarat Coșea.

El insistă asupra faptului că suveranitatea economică nu înseamnă izolare, ci participare inteligentă la economia globală.

„Trebuie să fim parte a Europei, dar cu interese proprii. Nu putem rămâne doar o piață de desfacere pentru alții. România trebuie să învețe să exporte valoare, nu doar materii prime și oameni”, spune economistul.

„Fără educație economică, nu există prosperitate”

Un alt pilon esențial al viziunii profesorului Coșea este educația economică și profesională.

„România are nevoie de oameni care înțeleg cum funcționează economia, de tineri care știu să administreze o afacere, o fermă, un buget personal. Avem universități, dar prea puțină legătură între școală și economie. Educația economică trebuie să devină o prioritate națională”, a subliniat economistul.

Profesorul afirmă că lipsa acestei educații explică și vulnerabilitatea socială a României: „Când populația nu înțelege mecanismele economiei, nu poate fi partener al dezvoltării. Rămâne doar spectator sau, mai grav, victimă a deciziilor proaste.”

„Statul trebuie să devină partenerul, nu dușmanul mediului privat”

Coșea cere o schimbare de paradigmă în relația dintre stat și economie: „Statul trebuie să-și respecte contribuabilii. Să simplifice regulile, să reducă birocrația și să ofere stabilitate. Nu poți cere încredere de la antreprenori, când le schimbi taxele de trei ori pe an.”

El consideră că mediul de afaceri românesc este un motor subevaluat, care ar putea genera creștere economică reală dacă ar fi sprijinit corect.

„Firmele mici și mijlocii au nevoie de predictibilitate, de acces la finanțare și de piețe. Statul trebuie să creeze un ecosistem care încurajează munca, nu care o penalizează”, afirmă profesorul.

„Reforma administrativă nu e despre concedieri, ci despre performanță”

Economistul revine asupra ideii de reformă a aparatului bugetar, dar subliniază că aceasta nu trebuie redusă la simpla tăiere a posturilor.

„O administrație performantă nu înseamnă mai puțini oameni, ci oameni mai buni. România are nevoie de funcționari profesioniști, bine plătiți și evaluați după rezultate. Altfel, tot sistemul rămâne blocat în complicitate și frică.”

El adaugă că digitalizarea reală a statului este „singura cale de a opri risipa și corupția administrativă”.

„Când totul e transparent, nu mai e loc de abuzuri. Reforma administrativă trebuie să înceapă cu transparența și să se termine cu responsabilitatea”, spune Coșea.

„Anul 2026 trebuie să fie anul încrederii, nu al austerității”

Profesorul Mircea Coșea conchide că România nu își mai permite încă un an de măsuri reactive și haotice.

„2026 trebuie să fie anul în care statul își recâștigă credibilitatea, iar cetățeanul încrederea. Nu prin tăieri, ci prin echilibru. Nu prin promisiuni, ci prin fapte. Economia nu se repară cu frică și datorii, ci cu disciplină, curaj și competență.”

El avertizează însă că fereastra de reformă este limitată: „Avem doi ani să schimbăm direcția. După aceea, vom intra într-o zonă de inerție din care va fi foarte greu să mai ieșim. România trebuie să aleagă: fie devine o economie europeană matură, fie rămâne o țară blocată între potențial și neputință.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.