De când vor avea românii cărți electronice de identitate

La mijlocul anului trecut s-a desfășurat un program pilot care a avut loc la Cluj-Napoca unde au fost emise astfel de documente de identitate. Astfel, la Cluj au fost eliberate peste 5.400 de astfel de documente de identitate. Potrivit MAI, extinderea emiterii cărții electronice de identitate la nivelul Municipiului București este programată pentru jumătatea anului 2023, iar la nivel național ar urma să se facă până la 31 decembrie 2023.

După cum a anunțat MAI acum câteva zile, "începând din 2 august 2021, dată la care a fost demarat proiectul pilot privind cartea electronică de identitate, până în prezent au fost eliberate 5.434 documente de identitate care îndeplinesc cerințele și normele europene".

Din datele existente în prezent, se preconizează că extinderea emiterii cărții electronice de identitate la nivelul Municipiului București va avea loc la jumătatea anului 2023, în timp ce, la nivel național, emiterea CEI va fi posibilă până la 31 decembrie 2023.

Cartea electronică de identitate va putea fi folosită atât în interacțiunile cu autoritățile sau instituțiile din țara noastră, cât și cu cele din străinătate. Adică, aceste documente vor putea fi folosite, precum actele de identitate simple din prezent, și pentru a călători în spațiul comunitar.

Un avanataj al noilor cărți electronice de indentitate va fi și faptul că acestea vor conține, cel puțin teoretic, și semnătura digitală a posesorului, ceea ce ar duce la simplificarea biroclației în relația cu instituțiile statului. 

Semnăturile electronice de pe noile acte de identitate sunt gratuite pentru cetățeni, deoarece sunt emise pe cheltuiala statului. În plus, cartea electronică de identitate va înlocui cardul de sănătate.

„Termenul de valabilitate al Cărții Electronice de Idenitate (CEI) se stabilește în funcție de vârsta titularului pentru a fi în concordanță cu modificările fizionomiei acestuia. De asemenea, se poate solicita emiterea unui nou CEI, înainte de expirarea termenului de valabilitate, în funcție de evenimentele de stare civilă sau administrative din viața cetățenilor”, mai apare în comunicatul ministerului.

Nu în ultimul rând, de cărțile electronice de identitate vor putea beneficia și copiii, indiferent de vârstă, cu condiția ca părinții lor solicite emiterea unui astfel de document.

Cei care, din motive religioase sau de conștiință, nu vor să dețină o carte electronică de identitate pot opta pentru solicitarea unei cărți de identitate simple, fără cip încorporat, așa cum sunt cele utilizate în prezent.

Citește și:

Pașaportul românilor din diaspora poate înlocui buletinul de indentitate

O nouă inițiativă legislativă, depusă la Parlament, spune că românii care au domiciliul în altă țară și nu mai au buletin sau carte de indentitate emisă de autoritățile române se vor putea legitima cu pașaportul.

La ora actuală, conform cifrelor oficiale, 672.000 de români au domiciliul în străintate din care foarte mulți nu mai au alte acte de identitate decât pașaportul. Conform legii în vigoare, aceste persoane pierd mai multe drepturi pe care în mod normal un cetățean român le are, printre care și cel de a vota.

Inițiatorii proiectului de lege susțin că atât pașaportul simplu electronic, cât și pașaportul simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu pot face dovada identității titularului.

Conform noii propuneri legislative, actuala lege care reglementează libera corculație a cetățenilor români s-ar completa cu următorul paragraf:

”Pașaportul simplu electronic sau pașaportul simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu, eliberat în condițiile prezentei legi, reprezintă act de identitate.”

Inițiativa legislativă trebuie întâi să fie dezbătută de Senat, apoi în comisiile de specialitate din Camera Deputaților, unde se va da votul final.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.