De ce 2020 a fost totuși un an norocos, în ciuda panemiei

Este adevărat că SARS-CoV-2 a ucis 1,8 milioane de oameni și că economiile lumii sunt afectate dar faptul că în mai puțin de un an au fost obținute vaccinuri cu eficacitate de peste 90%, trebuie considerat un noroc.

Este vorba despre vaccinurile de la Pfizer/BioNTech și celd ela Moderna.

Salturi enorme în știință și tehnologie au contribuit la realizarea acestui lucru și ar putea accelera sfârșitul pandemiei. Și și mai multe vaccinuri sunt pe drum. Din păcate, există riscul ca acest succes timpuriu să ducă la automulțumire.

Virusul responsabil pentru boala Covid-19 a suferit deja o mutație, așa cum fac virușii tot timpul. Acest lucru se întâmplă aleator. Uneori, modificările oferă unei variante un ușor avantaj față de forma anterioară a virusului, dar de multe ori nu fac nicio diferență din punct de vedere imunologic. Cu timpul, totuși, este posibil să se dezvolte mutații care sunt mai puțin sensibile la protecția oferită de vaccinuri. Din acest motiv, este necesar un efort de supraveghere global, coordonat, pentru a ne asigura că facem față mutaților virusulu. Din păcate, acest lucru nu pare să se întâmple.

Marea Britanie este cu mult înainte în acest efort de supraveghere, condus de Consorțiul Covid-19 Genomics UK, un grup de oameni de știință care au analizat genomul complet al mai mult de 150.000 de virusuri SARS-CoV-2 izolate de la indivizi infectați. Această întreprindere gigantică i-a ajutat să identifice 1.777 de modificări ale proteinelor virusului, inclusiv așa-numita variantă B.1.1.7, a cărei capacitate aparentă de a transmite mai eficient i-a îngrijorat pe experți și a forțat impunerea măsurilor de carantinare și restricțiile de călătorie în Marea Britanie. Noua tulpină este impresionantă prin faptul că adăpostește mai multe mutații, în total 23, decât s-a văzut până acum într-un singur virus, cu opt dintre ele în proteina spike - structura proeminentă asemănătoare cu tija care decorează exteriorul virusului și este vizat de majoritatea vaccinurilor, inclusiv Pfizer și Moderna. Deși nu sunt încă dovezi clare că această variantă este mai rezistentă la vaccinurile existente, aceasta ridică îngrijorări.

Noua tulpină a SARS-CoV-2 a ajuns și în România

Problema este că, deși avem un control asupra tipurilor de schimbări care au loc în Marea Britanie, nu știm câte alte variante circulă în Uniunea Europeană, SUA și Asia, deoarece datele nu sunt urmărite în mod adecvat. Acest lucru trebuie să se schimbe dacă vrem să gestionăm eficient virusul.

Ce trebuie făcut? Trei lucruri. În primul rând, guvernele din întreaga lume trebuie să coopereze și să își sporească supravegherea virusului pentru a se potrivi cu cea din Marea Britanie, astfel încât să putem evalua mai bine orice schimbări ca răspuns la vaccinare. În curând vom ști dacă varianta B.1.1.7 este la fel de sensibilă la vaccinuri ca cea mai frecventă tulpină, cu probabilitatea ca aceasta să fie. Dar avem nevoie de orice variantă nouă găsită pe tot globul pentru a fi evaluată în ceea ce privește capacitatea de reacție la imunitatea indusă de vaccin, astfel încât să nu fim surprinși, crie Bloomberg.

Regulile acestui joc sunt deja cunoscute de cercetători: acest lucru este făcut pentru virusul gripal și dezvoltăm un nou vaccin în fiecare an. Același lucru ar trebui să se aplice aici, dacă este necesar. În plus, un set de reguli trebuie dezvoltat și convenit la nivel global cu privire la ceea ce constituie o variantă de îngrijorare. De exemplu, dezvoltăm candidați la vaccin pentru fiecare nouă variantă găsită cu mutații - ceea ce ar fi însemnat până acum aproximativ 4.000 de candidați - sau doar pe cei care s-au dovedit a avea o sensibilitate mai mică la vaccinurile noastre în testele de laborator?

Următorul pas este să ne asigurăm că producătorii de vaccinuri colaborează îndeaproape cu guvernele ca să dezvolte versiuni ale vaccinurilor lor care să includă orice noi variante de îngrijorare. Deși există un cost și un efort în realizarea acestui lucru, acesta va fi relativ scăzut pentru cei care utilizează o nouă tehnologie, cum ar fi Pfizer-BioNTech și Moderna cu vaccinurile lor de ARNm și AstraZeneca Plc și Johnson & Johnson cu vaccinurile lor „vector-viral”. Aceste tehnologii se pretează la dezvoltarea rapidă a noilor candidați în mai puțin de două luni. Companiile ar trebui să efectueze teste preclinice și non-umane pentru primate pentru a compara acești candidați noi cu vaccin cu cei care au fost deja aprobați. În acest fel, vor fi gata să le desfășoare în încercări, dacă va apărea nevoia.

Ultima piesă a puzzle-ului este cadrul de reglementare în jurul introducerii de noi vaccinuri pe piață. Din nou, avem un set de reguli pentruvaccinul antigripal existent. Companiile, autoritățile de reglementare și guvernele trebuie să elaboreze un set de reguli simple, astfel încât să nu trebuiască să așteptăm încercările masive în stadiu târziu înainte de a lansa o nouă formulă de vaccin. Ar trebui să fie posibil să obțineți un vaccin modificat în masă în câteva luni, dacă lucrarea preclinică este deja realizată.

După atât de bune știri inițiale despre vaccin, ar fi păcat să pierdem teren în lupta împotriva virusului, mai ales dacă poate fi evitată. Trebuie doar să acționăm asupra acestor lucruri cât mai curând posibil.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.