De ce România nu a renunțat încă la schimbarea orei

Sâmbătă noapte, ora 4.00 dimineața a devenit ora 3.00 – ceea ce înseamnă că vom dormi cu o oră plus, iar ziua de duminică va avea 25 de ore și va fi cea mai lungă din an.

România este una dintre cele 76 de țări care respectă această schimbare de oră, dar multe altele au ales să nu mai facă acest lucru, din diverse motive. La nivel European, în 2019, Comisia a cerut statelor să renunțe la schimbarea orei de două ori pe an, iar în 2021, fiecare stat trebuia să decidă dacă rămâne la ora vară sau de iarnă. Însă, din cauza pandemiei, nu s-a mai stabilit nimic oficial.

Însă, în noul context economic pe care îl traversăm, au apărut din nou dezbateri pe marginea acestui subiect. În Italia, oamenii de știință susțin că prelungirea orei de vară pe întreg anul va reduce facturile la energie, iar acest lucru ar înseamna, spun ei, o economie anuală pentru Italia de aproximativ 500 de milioane de euro.

Sistemul cu ora de vară - ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.

Pe de altă parte, acest mecanism are și efecte negative asupra sănătății noastre, spun medicii. În primele câteva zile, unii dintre noi ne simțim mai obosiți, avem probleme cu somnul sau nu ne putem concetra.

Sunt însă 106 țări din întrega lume unde nu este schimbată ora.

Un nou tip de pensie pentru români, aprobată de Guvern

Guvernul a aprobat, vineri, proiectul de lege care instituie în România un produs paneuropean de pensii personale.

Este vorba despre un nou tip de pensie pentru români, iar produsul va fi facultativ şi se adresează persoanelor fizice care vor să economisească pentru viitor. 

Produsul paneuropean de pensii personale (PEPP) este separat de sistemul public de pensii din ţările membre UE şi de sistemele de pensii private din respectivele ţări, deci şi din România.

"Românii care au contracte de muncă în mai multe state UE vor putea opta pentru un produs personal de pensie, în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi costuri de reglementare ca în toate statele membre", transmite Guvernul, într-un comunicat de presă. 

Legea aprobată de Executiv prevede ca plata pensiei aferente unui cont sau sub-cont naţional din România să înceapă la cererea participantului, fie de la data împlinirii vârstei standard de pensionare, fie de la data pensionării de invaliditate, iar contribuţiile la PEPP sunt deductibile fiscal. 

Cum putem beneficia de pensia paneuropeană

"Cetăţenii români care lucrează în România vor putea investi într-o pensie paneuropeană. 

Cetăţenii care lucrează în alte state membre al UE vor putea învesti în această pensie paneuropeană distribuită pe teritoriul respectivelor state, urmând ca la o eventuală întoarcere acasă în România să poată solicita furnizorului deschiderea unui subcont în România sau transferul la o altă formă de acumulare de pensie paneuropeană.

Acum suntem în faza în care orice ţară membră a UE urmează să-şi alinieze legislaţia internă astfel încât să putem avea un cadru foarte corect de înfiinţare. Vom vedea concret cum se va desfăşura acest procedeu de economisire pe termen lung", spunea, recent, Dan Apostol, purtător de cuvânt ASF, la Antena 3 CNN.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.