De ce România se împrumută cel mai scump din UE. Economist: ”Nici acum nu știm ce s-a întâmplat cu banii împrumutați de Orban și Cîțu”

Profesorul Mircea Coșea a explicat că: ”De obicei împrumuturile sunt apreciate pe piața internațională în funcție de situația economică a țării care solicită un credit. Situația economică a României nu este încă foarte bună iar în situația în care guvernarea a fost a lui Orban și Cîțu împrumuturile au avut o viteză extraordinară și o amploare pe care noi nu am cunoscut-o în ultimii 15 ani”. 

Analistul a continuat explicând că: ”Asta a atras atenția părții internaționale asupra faptului că România are urgent nevoie de bani, pentru că economia ei nu performează, nu are capacitatea să creeze banii necesari pentru ca bugetul să funcționeze în afara creditării. Deci, evident, lucrurile au deviat”, a opinat economistul și a continuat spunând că” Pe de altă parte, nici anumite rating-uri pe care țara noastră le-a primit, în ultima perioadă, nu au fost foarte bune”. 

Mircea Coșea, vorbind mai departe de spre rating-urile țării noastre a arătat că au oscilat dar că tendința a fost negativă: ”Și aici au un element în minus. Iar poate lucrul cel mai important este acela că în situația în care noi ne aflăm astăzi, și anume într o situație de beligeranță suntem la granița cu un război, suntem în situația în care avem o anumită temere în legătură cu ceea ce se va întâmpla în viitor, nu avem o predictibilitate asupra viitorului, face ca România să fie în zonă mai puțin sigură. Dar, lucrul cel mai important este și faptul că Uniunea Europeană este atentă asupra modului cum evoluează bugetul în România”.

Citește și: Probleme de lichiditate pe piața interbancară din România

Profesorul de macroeconomie a mai amintit și că: ”Avem o atenționare asupra bugetului. În felul acesta, se ridică această problemă a incapacității României de a gestiona bine fondurile pe care le ia, de unde și concluzia ridicării dobânzii. Am putea adăuga aici că împrumuturile care s-au luat s-au făcut fără nici un acord al Parlamentului, fără transparență, nu știm ce s-a întâmplat cu fondurile pe care domnul Cîțu, în perioada în care a fost prim-ministru, le-a luat la niște ritmuri care au depășit orice record, orice viteză de creditare din istoria României după 1990” a afirmat analistul și a continuat explicând că: ”Asta a atras atenția asupra instabilității și a incapacității Guvernului, de la acea dată, de a gestiona economia. Noi nici în momentul de față nu știm ce s-a întâmplat cu acești bani iar lucrurile sunt într-un punct critic pentru că am ajuns, după opinia unora, chiar să fi depășit 50 la sută datorie din PIB, ceea ce înseamnă, conform legii fiscale, că România ar trebui să blocheze toate cheltuielile și o înghețare a salariilor și a pensiilor.

Cum se poate corecta situația actuală

Analistul a explicat că ”Situația se rezolvă numai printr-o îmbunătățire generală a economiei, a stării economiei românești care să dea siguranță celor care ne acordă creditele. În momentul de față, conform unor aprecieri ale Consiliului Fiscal, există chiar dificultăți majore pentru România de a găsi posibilități de creditare și dobânda este evident mare, pentru că nu s-au efectuat reformele pe care toți le cer în România. Reforma sistemului salarial, a pensiilor, reforma administrativ teritorială, toate lucrurile astea sunt blocate. Și atunci, sigur că încrederea în posibilitatea României de a evolua este foarte mică. Să nu uităm că România nu a rezolvat problema costurilor la energie. Suntem la un nivel foarte mare. N-am rezolvat problema asigurării utilizării în țară prin procesare a materiilor prime. Deci, sunt lucruri care atrag atenția celor care ne credințează și pun anumite semne de întrebare, traduse într-o dobândă mai mare”, a conchis Mircea Coșea într-o analiză pentru B1TV.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.