De la cărbune la gaz. Cum arată tranziția energetică "nefardată" pentru oraşul Motru - Reportaj video

Această reglementare avea în prim-plan trecerea centralelor pe cărbune (lignit și huilă) la cele pe gaze sau la resursele regenerabile, în concordanță cu politicile europene (phase-out coal), toate centralele pe cărbune urmând să fie închise până la finalul lui 2025, măsură încetinită, în cele din urmă, de criza energetică globală și de incertitudinea geopolitică.

Banii proveniți din fonduri europene vin, totuși, ca o gură de aer proaspăt pentru producția agentului termic și a electricității din zonă, dar elimină încet și sigur industria de exploatare carboniferă din zonă, pe care cetățenii din aceste orașe mici încă se bazează.  

Deși proiectele fotovoltaice și eoliene din țară au prins un avânt considerabil, schimbarea cărbunelui este un proces anevoios pentru că aceste decizii depind, în mare parte, de interesele autorităților locale.

Încălzirea cu cărbune din municipiul Motru

La Motru, în bazinul carbonifer din Gorj, Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă (UATAA) va beneficia de modernizarea mult așteptată. De curând, Guvernul a aprobat finanțarea realizării unei noi centrale prin cogenerare pe gaze.

Alimentată cu lignit, un tip de cărbune foarte poluant și cu putere calorifică scăzută, actuala centrală este dotată cu două cazane cu abur, dintre care unul funcționează prin cogenerare, producând, pe timp de iarnă, atât căldură și cât și energie electrică pe care o injectată în sistemul centralizat printr-un turbogenerator cu o capacitate de 5,5 Mw. UATAA mai dispune și de un cazan de apă caldă care funcționează pe timp de vară.

Pe măsură ce oamenii s-au orientat tot mai mult către centralele de apartament, UATAA produce un exces de energie pe care nu îl poate recupera, în plus funinginea provenită din coșul de fum al centralei este răspândită peste tot în oraș iar avariile sunt tot mai frecvente. Renovările majore care nu au fost realizate niciodată din 1968, când a fost construită centrala, apar acum, desigur, în prag electoral.

Pentru a furniza căldură și apă caldă celor peste 4.500 de locuințe și instituții din municipiul Motru încă branșate la sistemul centralizat, este nevoie, în medie de 12.000 de tone de cărbune zilnic.

Investițiile sunt vitale, având în vedere că, odată cu trecerea timpului, centralele pe cărbune devin tot mai ineficiente din punct de vedere energetic. În 2021, pierderile de energie termică în rețelele de transport și distribuție a agentului termic din acest oraș, cu o lungime totală de 24 km, erau de circa 46,8% din cauza conductelor neizolate, conform unui studiu realizat de Bankwatch România.

Blocurile din micul oraș minier au ieșit, de asemenea, din atenția administrației locale. Deși în privința îmbunătățirii eficienței energetice în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Motru 2021-2027 se alocă o atenție deosebită și se propun investiții pentru reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale din oraș, este vizibilă lipsa acestora, mulți oameni au ales, în schimb, să facă investițiile pe cont propriu.

În urmă cu trei ani, UATAA Motru a reușit să iasă din insolvență, după ce a plătit o datorie uriașă, de 20.000.000 lei, către AFM pentru certificatele de carbon, datorită actualei conduceri a uzinei. În încercarea de a afla care este motivul pentru care renovarea acestei centrale a venit atât de târziu, am stat de vorbă cu directorul general al UATAA Dorel Drăghici și cu fostul primar al orașului, Gigel Jianu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.