Dilema UE privind securitatea energetică. Opțiunile Europei, limitate

La mai bine de trei ani de la invazia Ucrainei de către Rusia, securitatea energetică a Europei rămâne precară. Gazul natural lichefiat (GNL) american a ajutat la acoperirea deficitului de aprovizionare provocat de lipsa gazului rusesc în timpul crizei energetice din 2022-2023.

Dar acum, odată cu destabilizarea relațiilor transatlantice de către președintele Donald Trump – care a făcut din energie o monedă de schimb în negocierile comerciale – companiile se tem că dependența de Statele Unite ar putea deveni o altă vulnerabilitate pentru Europa.

Revenirea la gazul rusesc?

În acest context, liderii unor mari companii europene au început să enunțe ceea ce ar fi fost de neconceput în urmă cu un an: și anume că importul unei cantități moderate de gaz rusesc, inclusiv de la gigantul Gazprom, ar putea fi o idee bună.

Această opțiune ar impune altă schimbare majoră în politicile promovate în privința Moscovei, având în vedere că invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, a determinat Uniunea Europeană să renunțe complet la importurile de energie rusească până în 2027.

Opțiunile Europei sunt limitate

Negocierile cu gigantul GNL Qatar pentru a obține mai mult gaz sunt blocate, iar deși tranziția către energie regenerabilă s-a accelerat, ritmul nu este suficient pentru ca UE să se simtă în siguranță din punct de vedere energetic.

„Dacă în Ucraina s-ar instala o pace rezonabilă, s-ar putea reveni la fluxuri de 60 de miliarde de metri cubi, poate chiar 70, pe an, inclusiv GNL”, a comentat Didier Holleaux, vicepreședinte executiv al companiei franceze Engie, într-un interviu acordat Reuters.

Statul francez deține o parte din Engie, care a fost unul dintre cei mai mari cumpărători de gaz de la Gazprom. Holleaux a afirmat că Rusia ar putea furniza aproximativ 20–25% din necesarul UE, comparativ cu 40% înainte de război.

Avertisment privind dependența de gazul american

Patrick Pouyanné, directorul companiei petroliere TotalEnergies, a avertizat Europa să nu devină prea dependentă de gazul american.

„Trebuie să ne diversificăm sursele de aprovizionare, să folosim mai multe rute și să nu depindem prea mult de una sau două surse”, a declarat Pouyanné pentru Reuters. Total este un mare exportator de GNL american și vinde totodată GNL rusesc furnizat de compania privată Novatek.

„Europa nu va mai importa niciodată 150 de miliarde de metri cubi din Rusia, ca înainte de război… dar aș paria poate pe 70 de miliarde de metri cubi”, a adăugat Pouyanné.

Germania, în criză

Franța, care produce cantități mari de energie nucleară, dispune deja de unul dintre cele mai diversificate sisteme de aprovizionare energetică din Europa. Până la izbucnirea războiului din Ucraina, Germania se baza puternic pe gazul rusesc ieftin pentru a-și susține sectorul manufacturier și are, în prezent, mai puține opțiuni.

În complexul chimic Leuna, unul dintre cele mai mari centre chimice din Germania, care găzduiește uzine ale Dow Chemical și Shell, unii producători afirmă că gazul rusesc ar trebui să revină rapid. Rusia acoperea 60% din nevoile locale, în principal prin gazoductul Nord Stream, care a explodat în 2022. „Traversăm o criză gravă și nu putem aștepta”, a recunoscut Christof Guenther, directorul general al InfraLeuna, operatorul parcului industrial.

Potrivit acestuia, industria chimică germană a pierdut locuri de muncă cinci trimestre consecutive – o situație nemaivăzută de zeci de ani.„Redeschiderea gazoductelor ar reduce prețurile mult mai eficient decât orice program actual de subvenții”, a adăugat el.

„Este un subiect tabu”, a continuat Guenther, precizând că mulți colegi sunt de acord cu necesitatea revenirii la gazul rusesc. În landul Mecklemburg-Pomerania Inferioară, regiunea din estul Germaniei unde gazoductul Nord Stream ajunge pe teritoriul german după traversarea Mării Baltice dinspre Rusia, 49% dintre germani doresc reluarea livrărilor de gaz rusesc, potrivit unui sondaj realizat de institutul Forsa.

Presiune asupra guvernului federal

„Avem nevoie de gaz rusesc, avem nevoie de energie ieftină, indiferent de proveniență”, a declarat Klaus Paur, directorul general al Leuna-Harze, o companie petrochimică de dimensiuni medii situată în parcul Leuna. „Avem nevoie de Nord Stream 2 pentru că trebuie să controlăm costurile cu energia.”

Industria solicită guvernului federal să identifice surse de energie ieftină, a declarat Daniel Keller, ministrul economiei din landul Brandenburg, unde se află rafinăria din Schwedt, coproprietate a companiei petroliere ruse Rosneft, dar aflată sub tutelă guvernamentală germană.

„Ne putem imagina o reluare a aprovizionării sau a transportului de petrol rusesc odată ce pacea va fi restabilită în Ucraina”, a declarat Keller.

Gazul american și dilema energetică europeană

Gazul american a acoperit 16,7 % din importurile UE anul trecut, după Norvegia (33,6 %) și Rusia (18,8 %). Ponderea Rusiei va scădea sub pragul de 10 % anul acesta, după închiderea gazoductelor prin Ucraina. Fluxurile rămase provin în principal din GNL-ul furnizat de compania rusă Novatek.

Uniunea Europeană se pregătește să achiziționeze mai mult gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, în condițiile în care Donald Trump dorește ca Europa să-și reducă excedentul comercial față de Statele Unite. „Este clar că vom avea nevoie de mai mult GNL”, a declarat săptămâna trecută Maros Sefcovic, comisarul european pentru comerț.

GNL-ul american, armă geopolitică?

Războiul tarifar a intensificat îngrijorările Europei cu privire la dependența sa de gazul american, a spus Tatiana Mitrova, cercetătoare la Centrul pentru Politici Energetice Globale al Universității Columbia. „Devine din ce în ce mai greu să considerăm GNL-ul american un produs neutru: la un moment dat, ar putea deveni un instrument geopolitic”, a adăugat Mitrova.

Dacă războiul comercial se intensifică, există riscul ca SUA să reducă exporturile de GNL, a afirmat Arne Lohmann Rasmussen, analist-șef la Global Risk Management. Un diplomat european de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului, a fost de acord, afirmând că nimeni nu poate exclude „că această pârghie va fi folosită”.

Dacă prețurile gazului pe piața internă din SUA cresc din cauza cererii mai mari din industrie și a dezvoltării inteligenței artificiale, SUA ar putea reduce exporturile către toate piețele, a declarat Warren Patterson, șeful departamentului de strategie pentru mărfuri al ING.

Planul de renunțare la gazul rusesc, în așteptare

În 2022, UE și-a stabilit obiectivul neobligatoriu de a pune capăt importurilor de gaz rusesc până în 2027, dar a amânat de două ori publicarea planurilor privind modul în care va realiza acest lucru. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze afirmațiile companiilor.

Mai multe companii europene au inițiat proceduri de arbitraj împotriva Gazprom pentru nerespectarea livrărilor de gaz în urma războiului din Ucraina.

Tribunalele au acordat companiei germane Uniper și celei austriece OMV despăgubiri de 14 miliarde de euro, respectiv 230 de milioane de euro. Compania germană RWE a solicitat 2 miliarde de euro, în timp ce Engie și alte firme nu și-au făcut publice cererile.

Didier Holleaux, de la Engie, a declarat că Kievul ar putea permite Rusiei să trimită gaz prin Ucraina pentru a face față obligațiilor din arbitraj, ca punct de plecare în reluarea relațiilor contractuale cu Gazprom. „(Gazprom), vreți să reveniți pe piață? Foarte bine, dar nu vom semna niciun contract nou dacă nu achitați sentința arbitrală”, a spus Holleaux.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.