Dorin Cojocaru (APRIL), despre plafonarea prețului lactatelor: O minciună ambalată frumos!

Dorin Cojocaru: „Plafonarea prețurilor a fost o lovitură sub centură pentru producători”

Într-o intervenție pentru DCBusiness, în cadrul emisiunii „Totul despre bani”, Dorin Cojocaru, președintele APRIL (Asociația Patronală Română din Industria Laptelui), a lansat o serie de critici virulente la adresa sistemului de plafonare a prețurilor practicat în România în ultimii ani. Potrivit acestuia, măsura a fost una care a afectat grav producătorii, fiind aplicată fără o formă de compensare din partea statului.

„În 2023, pe 23 aprilie, premierul Nicolae Ciucă anunța plafonarea prețului laptelui la 7 lei. A fost o lovitură sub centură. Una e să plafonezi prețul benzinei sau al energiei și să compensezi, alta e să plafonezi fără să dai nimic în schimb”, a spus Cojocaru. Acesta a comparat situația cu impunerea unui preț fix asupra unui produs a cărui producție costă mai mult decât valoarea plafonată, fără ca statul să intervină cu sprijin pentru producători.

„A fost plafonat profitul, nu adaosul comercial”

O confuzie majoră în opinia șefului APRIL este percepția publicului și a mass-mediei asupra termenului de „plafonare”. „Mulți spun că s-a plafonat adaosul comercial. Fals. A fost plafonat profitul net. Dacă în ordonanță spui: plafonarea adaosului comercial minus costuri directe și indirecte – păi asta e profitul!”, a explicat Cojocaru.

În contextul în care costurile de producție cresc (materie primă, energie, salarii), iar prețul final este limitat artificial, rămâne o marjă de doar 20% care, în practică, nu mai acoperă nici cheltuielile, cu atât mai puțin profitul. „Așteptările au fost mari, dar a fost multă speculație în mass-media și politică”, a continuat el.

Ungaria a făcut același lucru – dar cu alt rezultat

Dorin Cojocaru a adus în discuție și exemplul Ungariei, unde plafonarea prețurilor a fost aplicată mai dur. Însă, spre deosebire de România, autoritățile maghiare au avut o abordare mai clară și mai susținută, inclusiv prin măsuri compensatorii. „Plafonarea fără sprijin afectează direct producătorul. Nu poți cere unui furnizor să vândă sub costuri și să rămână în piață”, a spus președintele APRIL.

Critici la adresa educației economice și a comunicării guvernamentale

Cojocaru a mai acuzat lipsa de înțelegere a conceptelor economice de bază în rândul decidenților și chiar al unor economiști din spațiul public. „E contabilitate primară: costuri directe, costuri indirecte, marjă. Le-am desenat pe asfalt, nu pricep. Degeaba am fost la televiziuni, cu tablă, cu explicații”, a spus el, adăugând că în loc de clarificări, s-au lansat doar mesaje politice populiste care au dus la și mai multă confuzie.

Transparentizarea adaosului comercial? „Cu ce ajută consumatorul?”

Referindu-se la propunerea ca adaosul comercial să fie afișat la raft, Cojocaru a ridicat semne de întrebare privind utilitatea măsurii: „Cu ce ajută consumatorul să vadă că adaosul e 25% sau 30%? Nu înțelege contextul. În Franța sunt legi clare, societatea e educată, la noi se fac doar studii și analize”.

El a remarcat că în Franța, regimul socialist și nivelul de educație economică sunt diferite, iar astfel de măsuri au sens într-un context social pregătit. În România, însă, inițiativele sunt deseori aplicate fără o strategie coerentă.

Despre practicile comerciale neloiale și poziția dominantă a marilor lanțuri

Un alt punct sensibil ridicat de Cojocaru a fost legat de relațiile dintre furnizori și marile rețele comerciale. Deși a recunoscut că există practici comerciale neloiale și o poziție dominantă a hipermarketurilor, a atras atenția că aceste practici nu sunt parte a unei „politici de firmă”, ci mai degrabă rezultatul unor abuzuri punctuale ale unor angajați locali.

„Cei care fac asta cu furnizori români sunt tot români, nu străini. Sunt oameni care nu respectă contractele. Da, există o problemă, dar trebuie tratată cu cap, nu prin populism”, a spus el.

România și trendul european: e nevoie de o reformă reală

În final, Dorin Cojocaru a subliniat că plafonarea profitului a fost parte dintr-un curent european, dar aplicată greșit în România. „Macron a cerut modificarea Directivei 6.3.3 la Bruxelles. E o discuție europeană serioasă despre practicile comerciale neloiale. Dar acolo există și voință, și competență administrativă. La noi, politicienii aruncă lozinci pentru imagine”, a conchis el.

___________________________________________
Abonează-te la canalul nostru WhatsApp pentru mai multe știri 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.