Cosmin Marinescu explică de ce energia este problema cheie a economiei post-pandemie

Expertul spune pe blogul său că această decizie este şi rezultatul demersurilor pe care România le-a întreprins, consecvent, la nivelul Consiliului European. Astfel se deschid oportunităţi esenţiale pentru următorii ani care pot asigura consolidarea securității energetice a prin exploatarea înţeleaptă şi echilibrată a surselor comunitare de energie. 

Este un moment deosebit de important, am putea spune chiar decisiv, pentru implementarea cu celeritate a proiectelor strategice ale Rornâniei, atât în domeniul gazelor naturale din off-shore, cât şi în domeniul energiei nucleare. 

Creşterea fără precedent a preturilor energiei în UE demonstrează că, indiferent de sursele de energie, majoritatea statelor membre se confruntă cu aceeaşi problemă. Perpetuarea crizei energetice actuale poate genera riscul ca multe industrii europene recurgă la relocări şi la dezvoltarea de noi capacități de producţie în afara Uniunii.

Cele 20 de grafice din prezentarea de AICI arată, printre altele, că dependenţa puternică a UE de importurile de energie s-a menţinut în continuare, în ciuda faptului că, în ultimii 10 ani, producția de energie din surse regenerabile a crescut continuu la nivelul Uniunii.

Dincolo de impactul său criza energetică actuală se profilează a fi mult mai nocivă pentru economie decât pandemia şi măsurile restrictive aferente acestora. 

Mircea Coșea: Deja am intrat în război, ca victimă colaterală. În economie, se numește ”zonă de așteptare

În România, creşterea puternică a preţurilor la energie este atât rezultatul factorilor externi, precum creşterea exponenţială a prețului certificatelor de emisii, cât şi al factorilor interni, precum ponderea nefiresc de mare a energiei tranzacționate pe piaţa spot (PZU), aşa cum am arătat în analiza publicată la începutul crizei energetice. 

La nivel european, modul de rezolvare a crizei prețurilor la energie va prefigura şi viitorul economic al Uniunii. Poate că este momentul unei revizuiri de tip fine-tuning a calendarului european de „înverzire" a economiei sau chiar momentul unei reevaluări a instrumentelor şi mecanismelor prin care alegem să parcurgem drumul asumat al tranziţiei verzi, unul care pare tot mai ambiţios şi provocator - în oglinda vremurilor. 

Indiferent de scenarii, trebuie sâ ne asigurăm, totuşi, că de eforturile necesare tranziţiei verzi nu profită tocmai competitorii noştri de pe piaţa mondială, în timp ce nota de plată împovărează cetăţenii şi economiile europene. Devine tot mai evident faptul că, în raport de criza energetică, deciziile de astăzi configurează poziţia UE pe harta competitivităţii globale pentru următoarele decenii. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.