Experții SUA: 2019, un an de foc pentru Uniunea Europeană. Ce face România

1. Riscuri în zona euro

Italia rămâne principiala sursă de riscuri financiare în zona euro. De fapt, multe vor depinde de reacția piețelor de capital la deciziile Romei și ale Bruxelles-ului. Politica bugetară și de impozitare a Italiei presară nesiguranță printre investitori, dar și capacitatea ei de a-și plăti datoriile.

Datoriile băncilor italiene sunt de ordinul miliardelor de euro, ceea ce le face vulnerabile. Dacă va cere ajutor, Roma va trebui să negocieze cu UE un program de salvare. În același timp, disputele din interiorul coaliției de guvernare ar putea conduce la alegeri anticipate, sporind instabilitatea politică.

2. Anul Brexit

În procesul ieșirii Marii Britanii din UE apar numeroase piedici și dificultăți, dar Londra și Bruxelles vor încerca să minimizeze concesințele economice ale Brexitului. Londra va încerca să plece cu un acord multilateral privind condițiile divorțului, dar parlamentul britanic nu va fi ușor de convins. Dacă legiuitorii vor ratifica această înțelegere, Regatul Unit va rămâne, în 2019, pe piața unică a UE. Totuși, chiar dacă acordul va fi respins de partament, Londra și Bruxelles vor încheia un acord temporar, iar în unele cazuri vor acționa separat, pentru a reduce cât se poate neplăcerile economice.

Citește și Investițiile Chinei împart Europa în două tabere

Lucrurile vor deveni însă și mai interesante, dacă, la un moment dat, se va produce dizolvarea parlamentului britanic și vor fi organizate alegeri anticipate. Chiar și așa, discuțiile între părți vor continua cu accent pe schimburile comerciale. Având în vedere complexitatea temei, negocierile s-ar putea prelungi, fără un rezultat concret până la sfârșitul anului 2019.

3. Comerțul

În 2019, Uniunea Europeană nu va semna un acord comercial cu Statele Unite, dar va fi dispusă să negocieze un acord mai modest referitor la mărfurile industriale. Bruxelles va dori, de asemenea, să discute despre eliminarea obstacolelor tarifare.

Pe de altă parte, Bruxelles va considera Beijing ca fiind o contrapondere la SUA în privința protecției principiului acordurilor multilaterale. Dar marile puteri economice, precum Franța și Germania, vor încerca să restrângă pătrunderea Chinei în Europa, în special în domenii sensibile - tehnologie și infrastructură. În același timp, UE va limita și mai mult accesul investițiilor chineze.

4. Bătălia pentru supremație în UE

În urma alegerile pentru Parlamentul european, din mai anul curent, va apărea un organ legislativ fărâmițat. Partidele care se pronunță în favoarea menținerii UE își vor păstra controlul, dar naționaliștii și euroscepticii vor primi o puternică susținere. Din cauza acestor divergențe, adoptarea actelor normative se va transforma într-un exercițiu complicat și incert.

Citește și Un miliard de dolari pentru a salva Europa de gazul rusesc

Alegerea viitorului președinte al UE va conduce, pe de altă parte, la aprige bătălii ideologice în interiorul blocului. În același timp, Comisia europeană, conservatoare, s-ar putea concentra pe chestiuni precum acorduri economice și reducerea fluxului de refugiați.

Divergențele regionale vor încetini ritmul de adoptare a unor decizii importante, diminuând șansele realizării marilor reforme. Țările din sudul Europei vor insista pe o componență a Comisiei care să accepte mai multe cheltuieli și o mai mare repartizare a riscurilor în interiorul UE, în timp ce statele din nord vor dori un Executiv comunitar care să impună disciplină financiară și bugetară, dar și o scădere a riscurilor.

5. România și Polonia

Țările central și est-europene se vor folosi de contextul mondial pentru a adânci pe cât posibil relațiile politice și militare cu Statele Unite. Casa Albă se va folosi de Polonia și România pentru a-și spori prezența militară în regiune, ba chiar le vor cere să găzduiască pe teritoriul lor sisteme de rachete în cadrul cursei înarmării cu Rusia.

În același timp, Polonia, Ungaria și România vor lupta cu instituțiile și regulile UE, evitând, totodată, pași care să le pună în pericol statutul de stat membru. Aceste țări vor tinde, de asemenea, spre o adâncire al relațiilor de colaborare cu vecinii lor în cele mai diverse domenii, cred experții Stratfor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.