Fără bani, fără drumuri, fără apă! 14.300 de proiecte în pericol!

Cofinanțarea, veriga slabă în absorbția fondurilor europene

Potrivit unei analize a Ministerului Dezvoltării, în prezent sunt în implementare peste 14.300 de proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile sau programe naționale, cu o valoare totală de 234 miliarde lei. Pentru ca aceste proiecte să poată continua, este necesară o cofinanțare totală de 20,4 miliarde lei din partea autorităților locale.

Problema apare acolo unde primăriile – în special cele din mediul rural – nu dispun de fonduri suficiente pentru a asigura partea lor de contribuție financiară, fie pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile, fie pentru prefinanțarea lucrărilor. În unele cazuri, proiectele au fost deja semnate, iar execuția a început, dar s-a oprit brusc din lipsă de lichidități.

Proiecte în pericol: drumuri, spitale, canalizare și rețele de apă

Cele mai frecvent blocate proiecte sunt cele care implică lucrări complexe sau costisitoare, iar cele mai afectate sunt:

Sistemele de alimentare cu apă și canalizare: în județe precum Vaslui, Teleorman sau Olt, multe comune nu pot continua proiectele începute în cadrul POIM.

Modernizarea drumurilor județene și comunale: în Bistrița-Năsăud, Argeș sau Suceava, mai multe tronsoane asfaltate doar parțial așteaptă finanțarea completă.

Investiții în infrastructura școlară: proiecte care presupun reabilitarea clădirilor, dotarea laboratoarelor sau construirea de grădinițe riscă să piardă fondurile dacă nu sunt susținute la timp de partea locală.

Construirea sau modernizarea spitalelor și dispensarelor: unități medicale din zone izolate, care au obținut fonduri pentru modernizare, nu pot începe lucrările în lipsa fondurilor proprii necesare.

În multe cazuri, primăriile s-au văzut nevoite să amâne sau chiar să renunțe temporar la semnarea contractelor de execuție.

Soluția Guvernului: împrumuturi garantate din Trezorerie

Guvernul a adoptat miercuri, 16 aprilie, o ordonanță de urgență care permite unităților administrativ-teritoriale (UAT) să acceseze împrumuturi din Trezoreria Statului, în valoare totală de 1,5 miliarde lei, pentru acoperirea cofinanțărilor și a cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor europene.

Plafoanele maxime de împrumut stabilite sunt:

• Județe: maximum 35 milioane lei

• Municipii reședință de județ și sectoarele Capitalei: maximum 30 milioane lei

• Alte municipii: maximum 20 milioane lei

• Orașe și comune: fără limită specifică

Împrumuturile se acordă cu dobândă redusă și sunt exceptate de la limita de îndatorare prevăzută de lege. Termenul limită pentru solicitarea acestora este 31 octombrie 2025.

Rămâne problema sustenabilității

Deși măsura este salutată de asociațiile de municipii și de reprezentanții primăriilor mici, ea nu rezolvă complet problema: multe localități nu au capacitatea de a rambursa nici aceste împrumuturi. În plus, lipsa unor venituri proprii solide, a unor echipe tehnice capabile să gestioneze documentația și a consultanței financiare adecvate continuă să frâneze absorbția fondurilor europene.

Un alt obstacol este și durata mare a procedurilor: până când un împrumut este autorizat și virat, pot trece luni, timp în care proiectele pot pierde termene-limită sau pot intra în litigii cu constructorii.

Așadar, fără o reformă profundă a modului în care se finanțează și se administrează proiectele locale, România riscă să piardă fonduri importante. Măsura Guvernului este una de avarie, menită să țină în viață proiectele deja pornite. Dar pentru un impact real, este nevoie de mai mult: de profesionalizarea administrațiilor locale, de strategii de dezvoltare realiste și de autonomie financiară autentică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.