Fenomen inedit. În Maroc, albinele părăsesc cea mai veche stupină din lume

Tăcere sinonimă cu un dezastru ecologic precipitat de dispariția coloniilor. Un fenomen observat la scară națională, cauzat de o secetă extraordinară și de schimbările climatice, potrivit experților."În această perioadă a anului, spațiul ar trebui să fie plin de zumzetul albinelor. Astăzi, ele mor într-un ritm amețitor", a declarat pentru AFP apicultorul Brahim Chatoui.

Așa cum este tradiția familiei, cei 90 de stupi ai săi - a pierdut 40 în mai puțin de două luni - se află în stupina Inzerki, în inima rezervației biosferei de argan, una dintre cele mai bogate din țară. "Alte familii au decis pur și simplu să renunțe la apicultură din lipsă de fonduri", spune dl Chatoui.

Considerată "cea mai vechi și mai mare prisacă tradițională din lume", potrivit specialiștilor, acest sit datând din 1850 nu este singurul afectat de mortalitatea himenopterelor. "Pierderile sunt considerabile numai în regiunea Beni Mellal-Khénifra (centru), unde, din august, au dispărut, practic, 100.000 de stupi", a declarat Mohamed Choudani, de la Uniunea Apicultorilor din Maroc (UAM).

Fenomen fără precedent

În acest an, amploarea dispariției albinelor este de așa natură încât guvernul a deblocat 130 de milioane de dirhami (peste 12 milioane de euro) sub formă de ajutoare pentru apicultori și a lansat o amplă anchetă asupra dezastrului.

"Această abandonare a stupilor este un fenomen fără precedent în Maroc", a declarat Oficiul Național pentru Siguranța Alimentară (ONSSA), care se ocupă de anchetă și care pune pe seama schimbărilor climatice "sindromul prăbușirii coloniilor de albine". ONSSA exclude posibilitatea apariției unei boli.

Antonin Adam, cercetător în științele apicole, crede că de vină este cea mai gravă secetă din ultimii 40 de ani care a afectat această țară din nordul Africii. În plus, "seceta poate fi acum amplificată de vulnerabilitatea albinelor la boli, transhumanța, practicile agricole intensive și, de asemenea, de dorința țării de a-și crește producția de miere", spune cercetătorul, care a studiat mediul apicol din sud-vestul Marocului.

Producția de miere a crescut cu 69% în 10 ani, de la 4,7 tone în 2009 la aproape 8 tone în 2019, cu o cifră de afaceri de peste un miliard de dirhami (101 milioane de euro), potrivit Ministerului Agriculturii. Pentru apicultorul Brahim Chatoui, "seceta este un ciclu normal. Intensitatea sa este cea care ne îngrijorează astăzi".

Citește și Australia: O plajă din Sydney înghițită de valuri uriașe VIDEO

Patrimoniul în pericol

În Inzerki, dezastrul este dublu: ecologic și patrimonial. De la distanță, stupina frapează prin structura sa simplă, dar complexă, construită din pământ și lemn pe cinci niveluri, împărțite în colibe de dimensiuni egale. În interiorul colibelor se află stupi cilindrici confecționați din stuf țesute, învelite în pământ amestecat cu balegă de vacă.

Dar trebuie doar să te apropii pentru a vedea cât de este de degradat. Unele părți ale stupului - inclus recent pe lista patrimoniului național - se prăbușesc, ceea ce ridică temeri de ce este mai rău. Pentru Hassan Benalayat, cercetător în domeniul geografiei umane, deteriorarea apicultorilor este consecința mai multor convulsii în regiune, în special modernizarea apiculturii și exodul rural, dar și a încălzirii globale.

În trecut, 80 de familii obișnuiau să își țină albinele acolo, dar acum mai sunt doar vreo douăzeci. "Este urgent să păstrăm în viață acest patrimoniu excepțional", pledează dl Benalayat. "Situația este critică, dar asta nu înseamnă că am de gând să renunț", spune dl Chatoui, care, împreună cu alți săteni, a creat o asociație pentru a proteja stupina.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.