Finanțele vor să împrumute în august cu 645 miliarde lei mai mult decât în iulie

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna august 2023, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,6 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 645 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 5,245 miliarde de lei, este cu 645 miliarde lei mai mare faţă de cea care a fost programată în iulie, de 4,6 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat, potrivit Agerpres.

Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 17 august va fi organizată licitaţie pentru o emisiune de certificate cu discont, în sumă de 300 milioane lei, cu scadenţa în 28 februarie 2024.

De asemenea, pe parcursul lunii august vor fi lansate nouă emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,3 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (645 milioane de lei în total).

Astfel, au fost programate licitaţii pentru o emisiune de obligaţiuni de 300 milioane lei în data de 3 august, şi pentru opt emisiuni de 500 milioane lei în zilele de 3 august, 7 august, 10 august, 17 august, 21 august, 24 august, 28 august şi 31 august.

O vulnerabilitate majoră

Merită menționat că, într-un articol intitulat ”Datorii publice și sustenabilitate”, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, scria, recent, că "feficitul bugetar este o vulnerabilitate majoră, care nu poate fi întreţinută la nesfârşit. În anii următori, România va ieşi în relief iar prin deficitul bugetar dacă nu va avea loc o ajustare a acestuia. Pieţele vor reacţiona, posibil nervos, bonitatea financiară va fi lovită. De aceea, Guvernul trebuie să adopte măsuri care să inverseze dinamica deficitului bugetar ce se îndreaptă către 7% din PIB în acest an. Dacă s-ar obţine un deficit semnificativ mai jos în 2023 faţă de 2022 (când a fost de 6,2,% din PIB în metodologie europeană, ESA), chiar dacă sensibil peste 4,4% din PIB (ţintă devenită nerealistă acum), este de prezumat că pieţele nu vor reacţiona în mod nervos. Această mai ales dacă se va percepe că tendinţa deficitului se modifică prin măsuri de corecţie, că deficitul va continuă să scadă în 2024", a a subliat Daniel Dăianu în materialul său publicat pe site-ul Consiliului Fiscal.

Potrivit sursei citate, pentru corecţia deficitului este necesar să se elimine cât mai mult din ceea ce face regimul fiscal din România unul regresiv, inechitabil (cei care câştigă mai mult plătesc proporţional mai puţin), să se renunţe le facilităţi, portiţe de optimizare fiscală (cazul PFA, al regimului microîntreprinderilor, etc), iar ANAF să caute să colecteze mai bine. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.