Fluxurile totale au crescut la 3,41 milioane de barili pe zi în perioada până la 19 august, arată datele de urmărire a navelor monitorizate de Bloomberg. Aceasta se compară cu 3,24 milioane anterior, folosind o medie mobilă pe patru săptămâni pentru a netezi variabilitatea cifrelor, notează Bloomberg.

Toată creșterea a fost către Europa, cu livrări către clienți din Mediterana, nordul Europei și regiunea Mării Negre. Exporturile către țările mediteraneene au crescut cu 140.000 de barili pe zi, cel mai mare salt. O interdicție a Uniunii Europene privind importurile maritime de țiței rusesc urmează să intre în vigoare în decembrie.

Moscova dezvoltă, de asemenea, noi piețe pentru țițeiul său. Una ar fi Sri Lanka, țară cu probleme de lichidități, iar o adoua este  Egiptul, după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a vizitat țara luna trecută. Potrivit RIA Novosti, regimul taliban din Afganistan este interesat să cumpere aproximativ 1 milion de barili de țiței din Rusia.

Pe baza destinațiilor actuale, fluxul mediu de țiței rusesc către Asia a continuat să scadă, la 1,71 milioane de barili pe zi în cele patru săptămâni până la 19 august, de la peste 2,1 milioane de barili pe zi în aprilie și mai. În timp ce India își menține apetitul pentru petrolul rusesc, rafinăriile sale primesc reduceri de preț mai mici decât în urmă cu câteva luni.

Intrările în fondul de război al Kremlinului din taxele la exportul de țiței rămân mai mari decât înainte de război, media veniturilor pe patru săptămâni revenind la 175 de milioane de dolari, în perioada de până la 19 august.

Volumul expediat din Rusia către nordul Europei în cele patru săptămâni până la 19 august a crescut ușor, ajungând la o medie de 398.000 de barili pe zi. Livrările către rezervoarele de depozitare din Rotterdam domină fluxul.

Fluxurile combinate către Bulgaria și România au recuperat toate pierderile din săptămâna precedentă pentru a egala cel mai mare volum din ultimele șapte săptămâni.

COTAR critică evoluția prețului combustibililor în România

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) a solicitat săptămâna trecută Guvernului să explice de ce tolerează menţinerea preţului crescut al carburanţilor, după ce cotaţia barilului de petrol a scăzut aproape la jumătate faţă de perioada în care preţurile la pompe au explodat.

"Consiliul Concurenţei ar fi trebuit să vadă cartelul benzinarilor, dar va avea nevoie de 15 ani să constate acest fapt evident, la fel ca în alte situaţii. Ţinem să amintim Guvernului României că nu suntem cetăţeni de mâna a şaptea, nu suntem analfabeţi sau persoane cu retard. Putem citi ştirile şi putem analiza singuri situaţia în care ne aflăm. Dorim doar explicaţii în legătură cu bătaia de joc generalizată care ne afectează pe toţi", se arăta într-un comunicat al COTAR.

Preşedintele COTAR, Vasile Ştefănescu, a arătat, în context, că explozia pe care o consideră nejustificată a preţurilor benzinei şi motorinei a fost explicată prin creşterea preţului barilului de petrol şi prin criza mondială anunţată după 24 februarie, când a început conflictul din Ucraina. Pe de altă parte, însă, acesta precizează că preţul barilului a scăzut sub 90 de dolari, de la începutul lunii august, iar preţurile la pompă nu s-au modificat.

"Explozia absolut nejustificată a preţurilor benzinei şi motorinei ni s-a explicat prin creşterea preţului barilului de petrol şi prin criza mondială anunţată după 24 februarie, când a început conflictul din Ucraina. Am acceptat şi poveştile ministrului Energiei care ne-a spus că Putin e de vină. Dar a scăzut preţul barilului sub 90 de dolari, de la începutul lunii august, iar la pompă rămân aceleaşi preţuri umflate în aşa-zisa criză. Cum procedăm? Îl chemăm pe Putin să constate că benzinarii îşi bat joc de noi? În timp ce Guvernul României se laudă cu programul finanţat de UE "Ajutor pentru România", adică 250 de lei la fiecare două luni, pe nişte carduri care au costat mai mult decât ajutorul acordat săracilor, acelaşi guvern pare că se străduieşte să crească numărul persoanelor care vor fi dependente de ajutorul de subzistenţă, prin lipsa totală a oricărei acţiuni ce ar putea duce la scăderea preţurilor la produse şi servicii. Scăderea preţului carburanţilor la pompă ar fi trebuit deja să fie prima soluţie, mai ales pentru că preţul barilului de petrol e în continua scădere", a declarat Vasile Ştefănescu.

Citește și: Prețul gazelor mai face un salt în Europa

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.