Guvernul schimbă regulile fiscale. Noi obligații de raportare, adoptate prin ordonanţă
Guvernul discută vineri o...
Potrivit comunicatului de presă, economia României a avut o performanță solidă în 2023, înregistrând o creștere de 5,8% a PIB-ului real, susținută de cererea internă și externă, de implementarea planului național de redresare și reziliență (PNRR) finanțat din fondurile NextGenerationEU (NGEU) și de relaxarea restricțiilor sanitare.
Rata inflației însă a crescut la 6,2% în octombrie 2023, depășind ținta Băncii Naționale a României (BNR), din cauza creșterii prețurilor la energie și a presiunilor salariale. Deficitul bugetar a scăzut la 4,5% din PIB în 2023, de la 9,2% în 2022, iar datoria publică a rămas stabilă la 47,5% din PIB. Sectorul bancar a rămas rezilient, cu o rată a capitalului de calitate de 21,5% și o rată a creditelor neperformante de 4,1% în septembrie 2023.
Perspectivele economice pe termen mediu sunt favorabile, dar supuse unor riscuri semnificative
Se așteaptă ca PIB-ul real să crească cu 4,5% în 2024 și cu 3,5% în 2025, pe fondul continuării investițiilor publice și private, a creșterii consumului și a îmbunătățirii competitivității. Inflația este proiectată să scadă la 3,5% în 2024 și la 3% în 2025, în linie cu ținta BNR, pe măsură ce efectele de bază se estompează și politica monetară se strânge.
Deficitul bugetar este estimat să se reducă la 3,5% din PIB în 2024 și la 3% în 2025, în conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul Pactului de stabilitate și creștere al UE. Datoria publică este prognozată să scadă la 45,5% din PIB în 2024 și la 43,5% în 2025.
Riscurile la adresa perspectivei provin din evoluția pandemiei de COVID-19, din volatilitatea piețelor financiare internaționale, din creșterea prețurilor la energie și din posibilele întârzieri sau slăbiciuni în implementarea reformelor structurale.
Consiliul Executiv al FMI a salutat rezultatele economice ale României și a subliniat importanța menținerii unei politici macroeconomice prudente și a accelerării reformelor structurale pentru a consolida creșterea potențială și a spori reziliența la șocuri.
Consiliul Executiv a formulat următoarele recomandări principale:
Politica monetară ar trebui să rămână vigilentă și să reacționeze prompt la evoluția inflației și a așteptărilor inflaționiste. BNR ar trebui să continue să majoreze rata dobânzii de politică monetară și să utilizeze instrumentele sale de gestionare a lichidității pentru a asigura transmiterea adecvată a politicii monetare la ratele de dobândă de pe piață. BNR ar trebui să mențină flexibilitatea cursului de schimb și să intervină pe piața valutară doar pentru a atenua volatilitatea excesivă.
Politica fiscală ar trebui să urmărească o consolidare graduală și credibilă, bazată pe măsuri structurale și pe o utilizare eficientă a fondurilor NGEU. Autoritățile ar trebui să respecte țintele de deficit bugetar convenite cu UE și să evite măsuri fiscale prociclice sau nesustenabile. De asemenea, ar trebui să îmbunătățească calitatea și eficiența cheltuielilor publice, să consolideze administrarea fiscală și să îmbunătățească transparența și responsabilitatea fiscală.
Reformele structurale ar trebui să vizeze creșterea productivității, a competitivității și a incluziunii sociale. Prioritățile ar trebui să includă îmbunătățirea mediului de afaceri și a guvernanței corporative, reformarea sectorului de stat și a companiilor de stat, consolidarea pieței forței de muncă și a sistemului de protecție socială, dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice, stimularea inovării și a digitalizării, promovarea unei tranziții verzi și a egalității de gen. Implementarea efectivă a PNRR ar trebui să fie o prioritate, cu monitorizare și evaluare riguroasă a impactului proiectelor finanțate din fondurile NGEU.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Guvernul discută vineri o...
Proiectele de acte normative...
Februarie 2026 începe cu...
Ministerul Finanţelor a...
Perspectivele pieței de creditare în prima jumătate a...
Pensiile private obligatorii...
Piaţa spaţiilor de birouri din...
Tribunalul Galați a admis...
Consilierii generali ai Consiliul General al...
Autoritatea Vamală Română a...
Proiectul Economic@BNR, dedicat...
Românii au început anul 2026...
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se...
Consilierii municipali se...
Autoritățile fiscale, federația...
Deputatul USR Claudiu Năsui...
Președintele Chinei, Xi...
Grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la...
Google încearcă să calmeze...
Autoritățile germane au...
Autoritatea de Supraveghere...