Curtea de Justiţie a UE a constatat într-un verdict emis la 24 octombrie 2019 că Franţa a depăşit "de manieră sistematică şi persistentă" din 2010 valorile-limită aplicabile concentraţiilor de dioxid de azot (NO2) în mai multe aglomerări urbane.

Dar, cu excepţia aglomerării Clermont-Ferrand, situaţia nu a progresat între timp, în pofida "eforturilor consimţite de autorităţile franceze pentru a ameliora calitatea aerului", explică Comisia Europeană.

Într-o scrisoare de punere în întârziere, ea a invitat "Franţa să execute verdictul dat" de CJUE şi "să pună în aplicare toate măsurile necesare pentru a remedia situaţia".

În caz contrar, Franţa ar putea fi dată din nou în judecată şi "să se propună să fie aplicate sancţiuni financiare". Parisul dispune de două luni pentru a răspunde la scrisoarea Comisiei Europene. Printre aglomeraţiile urbane vizate de verdict se află Marsilia, Paris, Montpellier, Toulouse, Grenoble, Strasbourg, Lyon sau Nisa.

Citește și Coronavirus. O nouă DESCOPERIRE dă dureri de cap experților

Potrivit unui raport al Agenţiei europene de mediu privind calitatea aerului publicat în octombrie 2019, dioxidul de azot (NO2) este responsabil de 68.000 de decese premature pe an în UE, între care 7.500 în Franţa.

Pe 30 octombrie, Comisia Europeană a decis să trimită în judecată Franţa în faţa CJUE pentru "nerespectarea obligaţiei sale de a proteja cetăţenii de calitatea proastă a aerului", acţiunea în cauză referindu-se la poluarea cu particule fine PM10.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.