Germania intră într-o nouă eră fiscală, una extrem de dificilă

Cu o întârziere de peste trei luni față de calendarul tradițional, ministrul german de finanțe, Christian Lindner, a reușit în sfârșit să finalizeze proiectul de lege de buget al Germaniei pentru 2024. Documentul urmează să fie adoptat de Consiliul de Miniștri pentru a fi examinat la Bundestag în septembrie.

Epoca anilor de boom în care veniturile fiscale se revărsau a lăsat loc unei încetiniri a celei de-a patra economie ca mărime din lume sau chiar a unei recesiuni. Pentru a complica ecuația, coaliția de guvernământ s-a angajat să își reducă împrumuturile, pentru a respecta plafonul anual de îndatorare de 0,35% din PIB, înscris în Constituție. 

Două treimi au limitat cheltuielile

După „bazooka” mobilizată pentru pandemie și apoi pentru criza financiară, măsuri care au împins volumul bugetului la un vârf de 573 de miliarde de euro în 2021, procesul de readucerea cheltuielilor într-o notă de normalite se accelerează. Anul viitor, ele vor scădea cu 6%, la 446 de miliarde de euro. Deficitul bugetar, în sensul acordului de la Maastricht, va scădea de la 4,25% din PIB anul acesta la doar 1,75% anul viitor, în timp ce rata datoriei Germaniei va scădea de la 67,75% la 66,5%.

Pentru a realiza acest tur de forță, toate ministerele, cu excepția celui al apărării, au fost nevoite să-și reducă resursele cu un total de 3,5 miliarde. Cu toate acestea, ministrul Finanțelor a recurs la ultimele rezerve financiare de care dispune pentru a limita noile credite necesare la 16,6 miliarde (față de 45,6 miliarde în 2023).

Două treimi din pachetul bugetar vor fi însă consumate pe finanțarea obligațiilor sociale, pe cheltuielile de personal și pe rambursarea datoriei publice, care, pe fondul majorării dobânzilor de referință, va ajunge anul viitor la 37 de miliarde de euro. Prin urmare, coaliția mai poate jongla doar cu o treime din buget pentru a-și finanța proiectele.

S-a renunțat, pentru moment, la introducerea unui venit minim pentru cuplurile cu copii, proiect amânat, astfel că, din cele 12 miliarde cerute în acest scop, de ministrul ecologist al Familie, pentru 2025 vor fi alocate doar 2 miliarde euro. Este ora alegerilor, iar prioritatea sunt investiții masive în transformarea ecologică și digitală a industriei, dar și în apărare, spune Guvernul de la Berlin. 

2% din PIB pentru Apărare

Prin urmare, anvelopa investițiilor se va ridica anul viitor la 54,2 miliarde de euro și la aproximativ 60 de miliarde în următorii doi ani. Limitând creșterea PIB-ului, încetinirea economică îi permite și cancelarului Olaf Scholz să-și țină promisiunea făcută NATO, aceea de a aloca 74,8 miliarde de euro, sau 2% din PIB, cheltuielilor militare.

Totuși, bugetul ministrului Apărării Boris Pistorius crește doar cu 1,7 miliarde de euro, la 51,8 miliarde anul viitor. Încă patru miliarde, eligibile în ochii NATO, sunt prevăzute în bugetele Ministerelor Afacerilor Externe și Dezvoltării. Cota leului, adică 19,2 miliarde, va fi asumată de fondul de modernizare a armatei dotat cu 100 de miliarde.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.