Germania respinge cererea pentru noi împrumuturi comune în UE destinate contracarării crizei energetice

"Avantajul financiar pe care mizau odată Comisia şi multe state membre, în vederea unor datorii comune europene, spre deosebire de emiterea de datorii pe baze naţionale, nu mai există", a declarat Christian Lindner într-un interviu pentru Financial Times.

Opoziţia exprimată de Christian Lindner faţă de ideea unor noi împrumuturi comune va alimenta tensiunile cu acele state membre care consideră că Germania a făcut mult prea puţin pentru un răspuns comun la o criză energetică ce ameninţă să arunce economia zonei euro în recesiune.

Oficialii de la Berlin sunt deja criticaţi pentru decizia lor de a lansa un program unilateral în valoare de 200 de miliarde de euro pentru a reduce povara costurilor mari la energie pentru gospodăriile şi firmele din Germania. În plus, la începutul lunii, cancelarul german, Olaf Scholz a acceptat cu reticenţă ideea unei plafonări a preţului gazelor în UE, chir dacă aceasta va include numeroase excepţii şi condiţii preliminare.

Criza energetică declanşată de reducerea livrărilor de gaze ruseşti a declanşat o nouă dezbatere cu privire la necesitatea unor noi împrumuturi comune în UE, după ce blocul comunitar a lansat un program, fără precedent, de emisiuni de obligaţiuni UE care a strâns 800 de miliarde de euro şi a oferit sprijin statelor membre în perioada pandemiei. Recent, preşedinta CE, Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea de a finanţa noi proiecte transfrontaliere de infrastructură energetică, în condiţiile în care UE vrea să îşi accelereze tranziţia dinspre gazele ruseşti şi să extindă capacităţile regenerabile. Fondul Monetar Internaţional a venit la rândul său cu o propunere pentru o "capacitate fiscală" a UE, care să fie finanţată prin emiterea de obligaţiuni comune şi noi surse de venituri, potrivit Agerpres.

Cu toate acestea, statele membre din nordul continentului rămân sceptice la ideea unor noi împrumuturi comune, atrâgând atenţia ca fondurile strânse în perioada pandemiei au venit pe fondul unei situaţii de excepţie. Ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner şi-a exprimat în mod clar opoziţia. "Nu ar trebui să vehiculăm ideea unor noi împrumuturi comune de către UE de fiecare dată când există o oportunitate, de fiecare dată când avem nevoie de mai multe investiţii", a spus oficialul german.

Costurile la care s-a împrumutat Comisia Europeană anul trecut, când a început să emită obligaţiuni destinate combaterii pandemiei, erau printre cele mai mici din zona euro. De exemplu, în luna iunie 2021, executivul comunitar a emis obligaţiuni pe zece ani la un randament de 0,086%, mai mic decât cel solicitat de investitorii pentru a achiziţiona obligaţiuni pe zece ani emise de Franţa sau Belgia, 0,171%, respectiv 0,146%.

Însă între timp costurile la care se împrumută executivul comunitar le-au depăşit pe cele ale Franţei sau Belgiei. Randamentul pentru obligaţiunile pe 10 ani emise de CE este în prezent de 2,89%, comparativ cu 2,63% în cazul Franţei şi 2,71% în cazul Belgiei.

De asemenea, Christian Lindner a criticat şi propunerea Comisiei de reformare a regulilor Pactului de Stabilitate şi Creştere. Executivul comunitar lucrează la o reformă care ar permite statelor membre să cadă de acord asupra unor planuri multianuale specifice fiecărei ţări pentru reducerea datoriei lor. Această propunere ar da practic ţărilor membre UE o mai mare libertate cu privire la traiectoriile urmate pentru reducerea gradului lor de îndatorare.

Potrivit lui Lindner, "nu este înţelept să ai aranjamente individuale cu privire la aplicarea regulilor Pactului de Stabilitate şi Creştere, care se negociază pe baze bilaterale". Credibilitatea Pactului provenea din faptul că "regulile trebuie implementate de toată lumea, la fel", a adăugat ministrul german al Finanţelor. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.