Update, 5 ianuarie: Platforma a funcţionat cu sincope - a avut momente când se deschidea, luni dimineaţa, după care s-a blocat de tot, spre disperarea românilor care încearcă să îşi achite online taxele şi impozitele locale.
Citiţi şi: Impozitul pentru maşinile hibrid în 2026, modificări majore. Ce trebuie să ştie proprietarii

Platforma ghiseul.ro este nefuncțională joi, 2 ianuarie 2025, exact într-o perioadă în care foarte mulți români încearcă să își achite taxele și impozitele către stat. Am primit pe adresa redacţiei numeroase mesaje din partea cititorilor care ne-au transmis că platforma nu funcţionează sau, în cel mai bun caz, oamenii sunt nevoiţi să reînprospăteze pagina de nenumărate de ori până când se pot conecta.
Blocajul vine la început de an, într-un moment-cheie pentru colectarea veniturilor bugetare, și readuce în prim-plan o problemă mai veche: digitalizarea greoaie a administrației publice din România, care, în loc să simplifice relația cu statul, a mutat birocrația din ghișeu… pe internet.
Ghișeul.ro este platforma prin care persoanele fizice pot plăti online taxe și impozite locale, amenzi, contribuții sau alte obligații către stat, fără să mai stea la cozi la primării sau alte instituții.
Pentru mulți contribuabili, mai ales din mediul urban, platforma a devenit singura interfață reală cu administrația fiscală locală, în special la început de an, când se achită impozitele pe locuințe, terenuri sau mașini.
Nefuncționarea platformei înseamnă, practic, blocarea temporară a accesului la plata voluntară, exact acolo unde statul susține că a făcut progrese în digitalizare.
Pentru cetățeni, indisponibilitatea ghișeul.ro nu este doar o problemă tehnică, ci una foarte concretă. Mulți își programează plățile la început de an, inclusiv pentru a beneficia de eventuale bonificații acordate de autoritățile locale pentru plata integrală și anticipată a impozitelor. Atunci când platforma cade, alternativa rămâne drumul la ghișeu, cu program limitat, cozi și timp pierdut, exact ceea ce digitalizarea ar fi trebuit să elimine.
În plus, blocajele repetate erodează încrederea în sistemele online ale statului. Contribuabilul care încearcă să plătească „ca la carte” ajunge, din nou, să depindă de funcționari și hârtii.
Dincolo de disconfortul cetățenilor, statul pierde bani și predictibilitate. Plata online este cea mai eficientă formă de colectare: rapidă, ieftină administrativ și ușor de urmărit.
Când platforma nu funcționează, încasările se amână, fluxurile de numerar sunt decalate, iar autoritățile locale pierd exact avantajul pe care digitalizarea ar fi trebuit să îl ofere.
În plus, fiecare zi de nefuncționare înseamnă costuri suplimentare ascunse: mai multă presiune pe ghișeele fizice, personal suprasolicitat, proceduri manuale și, în final, o administrație mai scumpă și mai ineficientă.
Cazul ghișeul.ro nu este unul izolat, ci simptomatic pentru modul în care a fost făcută digitalizarea în România. De multe ori, instituțiile nu și-au regândit procesele, ci le-au transpus aproape identic în format electronic. În loc de simplificare, s-a obținut o birocrație dublă: una fizică și una online, ambele fragile.
Platformele publice sunt adesea subdimensionate tehnic, slab testate pentru vârfuri de trafic și dependente de infrastructuri care nu fac față perioadelor aglomerate, cum este începutul de an. Lipsesc redundanța, testele de stres și planurile clare de continuitate.
Un sistem critic precum ghișeul.ro ar fi trebuit tratat ca infrastructură esențială, nu ca un simplu site. Asta înseamnă capacitate tehnică suficientă pentru perioadele de vârf, sisteme de backup, mentenanță programată transparent și comunicată public, precum și o arhitectură care să nu cadă exact atunci când este cel mai folosită.
De asemenea, digitalizarea reală ar fi presupus simplificarea procedurilor, nu doar mutarea lor online, astfel încât, chiar și în cazul unor blocaje temporare, contribuabilul să aibă alternative clare și funcționale.
Blocajul ghișeul.ro din 2 ianuarie 2025 este mai mult decât o defecțiune tehnică. Este un nou test ratat pentru administrația publică digitală din România. În loc să fie un instrument care economisește timp și bani, platforma devine, periodic, o sursă de frustrare și neîncredere.
Pentru un stat care vorbește constant despre modernizare și digitalizare, astfel de episoade transmit un mesaj clar: tehnologia nu este suficientă dacă nu este susținută de investiții, planificare și o schimbare reală de mentalitate administrativă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Ghid stocare energie 2026...
În fiecare iarnă cu viscol...
Emiterea facturilor de către persoanele fizice a stârnit...
Marile companii americane și...
Guvernul Bulgariei accelerează...
Prețul petrolului Brent este...
Administrația Fondului pentru...
O eventuală majorare a...
Cancelarul german Friedrich...
Amenințările tot mai directe...
Centrul INFOTRAFIC din cadrul...
Primarul general al Capitalei,...
Programul Rabla ar putea...
Florin Bănică a declarat la...
Agenția Națională de...
Prețurile la carburanți au...
Societatea de Transport...
Presiunile inflaționiste venite...
Statele Unite conduc detașat...
Curtea Supremă a Rusiei a...
Cea de-a 11 ramă electrică Coradia Stream, din lotul de...
Donald Trump a suferit un nou eșec juridic după ce...
România ar putea închide Planul...