În plină degringoladă, Germania, prima economie a UE, își decide viitorul

Pentru Friedrich Merz, victoria pare asigurată. Liderul conservator ar urma, conform sondajelor, să-l învingă pe actualul cancelar, Olaf Scholz, în alegerile de astăzi. Creștin-democrații germani (CDU-CSU) sunt creditați cu aproximativ 30% din voturi, urmați de partidul de extremă dreapta AfD (20%), Partidul Social-Democrat (SPD, 15%) al lui Olaf Scholz și Verzii (13%). După destrămarea coaliției guvernamentale, pe 6 noiembrie anul trecut, revenirea spectaculoasă la care spera Olaf Scholz, așa cum s-a întâmplat în 2021, nu s-a produs. 

Important este însă nu cine câștigă, ci componența viitoarei coaliții, într-un context național și internațional extrem de tensionat. Donald Trump duce un război comercial și negociază o pace în Ucraina fără implicarea Europei. „Avem nevoie de un guvern stabil, cu un mandat clar, care să poată exercita o influență pozitivă în Europa”, consideră Bettina Orlopp, directoarea Commerzbank. Deși parteneriatul franco-german rămâne esențial, Franța este slăbită de criza politică provocată de dizolvarea Adunării Naționale. La Bruxelles, toate privirile sunt îndreptate acum spre Berlin.

A redevenit ”bolnavul Europei”

Dacă geopolitica a devenit brusc o prioritate pe agenda europeană, viitorul cancelar german va trebui, de asemenea, să implementeze reforme rapide pentru a revitaliza economia. Afectată de creșterea costurilor la energie, de protecționismul în ascensiune și de concurența tot mai puternică din partea companiilor chineze, economia germană – odinioară campioană la exporturi – este văzută din nou ca „bolnavul Europei” și trebuie să-și regândească modelul.

Potrivit Federației Germane a Industriei (BDI), prima economie europeană ar putea intra, în 2025, în al treilea an consecutiv de recesiune – fapt fără precedent de la al Doilea Război Mondial. În timp ce falimentele și concedierile colective se înmulțesc, mai ales în industria auto, Germania se apropie de pragul de 3 milioane de șomeri, iar „producția industrială este cu aproape 10% sub nivelul pre-pandemie”, subliniază Juliette Cohen, analist senior la CPRAM.

Pentru Friedrich Merz, scenariul ideal ar fi formarea unei coaliții cu două partide – fie cu social-democrații, fie cu Verzii. Având în vedere sondajele și alianțele din trecut, SPD pare cel mai probabil partener. O coaliție cu Verzii ar fi mai dificilă, în contextul în care conservatorii doresc o înăsprire drastică a politicii de migrație.

Două scenarii posibile

Convins de victoria sa, liderul conservator își dorește un guvern format până în martie. Însă votul comun al CDU-CSU și al extremei drepte pentru o moțiune privind închiderea granițelor, la sfârșitul lunii ianuarie în Bundestag, a lăsat urme și ar putea complica negocierile. „Friedrich Merz va trebui să învețe să facă compromisuri”, consideră Daniel Goffart, autorul unei biografii despre Merz. „Nu are prea multă experiență în acest domeniu, iar aceasta este, probabil, una dintre slăbiciunile lui.”

Celălalt scenariu este formarea unei coaliții tripartite. Între patru și șapte partide ar putea intra în Bundestag după alegeri. „Cu cât numărul partidelor este mai mare, cu atât crește probabilitatea unei coaliții tripartite, care ar fi mai fragilă”, analizează Martin Baloge, cercetător la Universitatea Catolică din Lille.

O coaliție tripartită ar avea mai multe dezavantaje. În primul rând, ar fi nevoie de mai mult timp pentru a găsi puncte comune între partenerii de guvernare. Ar putea fi necesare luni întregi de negocieri înainte de semnarea unui acord de coaliție, un blocaj greu de acceptat în contextul actual. În plus, un astfel de guvern ar fi în mod inerent mai fragil, așa cum au demonstrat conflictele continue dintre liberali, Verzi și social-democrați, care au dus în cele din urmă la destrămarea coaliției lor în noiembrie.

De asemenea, un număr mare de partide mici în Parlament ar îngreuna reforma „frânei datoriilor”, care limitează noile împrumuturi la 0,35% din produsul intern brut. Fără o majoritate de două treimi, această lege, înscrisă în Constituție, nu poate fi modificată. Acest lucru ar reduce considerabil marja de manevră financiară și ar crește tensiunile într-un guvern condus de Merz.

O campanie dată peste cap

Scrutinul de duminică va marca sfârșitul unei campanii electorale ieșite din comun. În primul rând, din cauza calendarului. Inițial, alegerile erau programate pentru septembrie, dar destrămarea coaliției a accelerat procesul. Mai important, campania a fost marcată de o serie de atacuri comise de refugiați, ceea ce a impus problema imigrației ca subiect principal, eclipsând toate celelalte teme, inclusiv schimbările climatice și locuințele, care aproape au dispărut din dezbateri.

La început, Friedrich Merz își propusese să puncteze tema economiei, domeniu în care este recunoscut. La rândul său, Olaf Scholz a făcut din apărarea locurilor de muncă industriale o prioritate, mai ales în contextul restructurării Volkswagen. „Aș fi foarte fericit dacă problemele economice ar juca un rol mai important în campania electorală”, comenta ironic, la sfârșitul lui ianuarie, Stefan Hartung, directorul Bosch, cel mai mare producător mondial de echipamente auto, vorbind în numele industriei.

Amestecul unor apropiați ai lui Donald Trump, al miliardarului Elon Musk și al vicepreședintelui american J.D. Vance, care și-au exprimat sprijinul pentru AfD, a zguduit, de asemenea, campania electorală. Acest lucru a provocat indignare și nedumerire într-o țară care până acum considera SUA principalul său aliat. Totuși, toate aceste evenimente nu au schimbat dinamica electorală: sondajele arată că intențiile de vot au rămas aproape neschimbate din decembrie. Ca și cum rezultatul ar fi fost deja scris.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.