Industria energetică şi cea a bunurilor de uz curent - cea mai mare creştere a preţurilor producţiei

Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 0,6% în luna noiembrie 2022 faţă de luna precedentă, în timp ce faţă de noiembrie 2021 preţurile au urcat cu 35,1%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

La nivelul pieţei interne, indicele preţurilor producţiei industriale a înregistrat o creştere de 1,01% în noiembrie, faţă de octombrie 2022, respectiv o creştere de 44,77% în comparaţie cu luna noiembrie a anului trecut.

De asemenea, în ceea ce priveşte piaţa externă, preţurile au scăzut cu 0,57% faţă de octombrie 2022, dar au crescut cu 15,71% faţă de noiembrie 2021.

Pe marile grupe industriale, în noiembrie 2022, faţă de luna similară din 2021, cele mai importante creşteri ale preţurilor producţiei industriale au fost consemnate în: industria energetică (+75,25%), industria bunurilor de uz curent (+20,65%), industria bunurilor intermediare (+19,01%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+14,86%) şi industria bunurilor de capital (+8,78%).

Pe secţiuni de activitate, preţurile au crescut în noiembrie, în ritm anual, în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 93,05%, industria extractivă (+23,9%), industria prelucrătoare (+18,26%) şi în sectorul de distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+20,63%). 

Vezi şi:  România în 2023. Daniel Dăianu: Putem evita o recesiune, dar creşterea PIB va fi mult mai mică faţă de anul 2022

"România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică - probabil între 1,5 - 2,5%, faţă de aproximativ 5% în 2022. Guvernul are de rezolvat o ecuaţie foarte dificilă: să evite intrarea în recesiune reducând în acelaşi timp deficitul bugetar către ţinta extrem de ambiţioasă de 4,4% din PIB (în 2023) şi orientând resurse către apărare şi asistenţa pentru cetăţeni şi firme vulnerabile. Resursele europene ies şi aici în relief fiind singurul piston contraciclic într-un mediu potrivnic. Respect şi compasiune pentru cetăţenii loviţi de aceste timpuri. Respect pentru întreprinzătorii oneşti, firmele care, cu agilitate şi creativitate, caută să se adapteze la condiţii extrem de vitrege", a spus Daniel Dăianu, referitor la perspectiva pentru anul viitor.

"Uniunea este un proiect ce a făcut mult bine, a contribuit la pace pe continent şi este mare lucru că România este stat membru. Să ne imaginăm cum ar fi fost ca România să nu fie parte din UE şi NATO. Dar în UE există şi interese divergente, relaţii de putere ce creează asimetrii, decizii nedrepte, vezi Schengen, chiar standarde duble de facto etc. Afirm aceasta ştiind că nu există organizaţie infailibilă, perfectă, în lume. Şi depinde şi de noi să ne atenuăm statutul de periferie economică, să facem ca UE să funcţioneze mai bine. Oricum, trebuie să valorificăm mai bine resursele de care dispunem, în folosul nostru. 2023 va fi un alt an tare complicat pentru mulţi cetăţeni, mediul de afaceri, instituţiile statului roman. Avem şi războiul din Ucraina, care poate deveni de uzură. Să încercăm să trecem prin greutăţi cu daune cât mai mici amintindu-ne şi de zicala că unde sunt mai mulţi puterea creşte, să ne bucurăm de ceea ce este bun în viaţa noastră", a afirmat Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a amintit că 2022 este anul invadării Ucrainei, al resurgenţei inflaţiei la cote nemaiîntâlnite în ultimele decenii în multe state europene. Citeşte mai departe aici. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.